În loc să încerce să se camufleze, buburuzele fac un efort contraintuitiv de a ieși în evidență. Iată de ce.
Există două tipuri de insecte în această lume: cele timide, de tipul „mă prefac că sunt un băț aici”, și cele zgomotoase și îndrăznețe, de tipul „cu cât mai strălucitor, cu atât mai bine”. Insecte care se camuflează? Asta are sens. Este greu să fii mâncat de un prădător dacă nu poți fi văzut. Dar ce avantaj au „frații” lor viu colorați?
Asta au vrut să afle cercetătorii de la Universitățile din Exeter și Cambridge într-un studiu recent despre gândacul preferat al tuturor, cunoscut de mulți ca buburuză. Studiul, publicat în jurnalul Scientific Reports, a constatat că cu cât specia de buburuză este mai vizibilă și mai colorată, cu atât este mai puțin probabil să fie atacată de păsări.
După cum se dovedește, culoarea buburuzei servește ca un avertisment amabil pentru potențialii prădători – cu cât insecta este mai strălucitoare, cu atât veninul său este mai toxic. Iar păsările care le mănâncă, știu.
Alexey Kljatov/Flickr/CC BY 2.0Lina María Arenas, de la Universitatea din Cambridge, afirmă: „Buburuzele sunt printre cele mai îndrăgite și carismatice insecte, fiind atât frumos colorate, cât și un prieten pentru fiecare grădinar. Studiul nostru arată că nu doar culoarea buburuzei dezvăluie cât de toxice sunt pentru prădători, dar și că păsările înțeleg semnalele pe care le transmit buburuzele. Păsările sunt mai puțin predispuse să atace buburuzele mai vizibile.”
Deși buburuzele clasice standard – roșii cu pete negre – sunt cele pe care le cunoaștem cel mai bine, ele vin într-un curcubeu de culori. Ei bine, nu chiar un curcubeu, dar de la roșul aprins pe care îl știm, la ruginiu mai intens și o gamă de tonuri de la galben la portocaliu și maro.
Cercetătorii au măsurat toxicitatea folosind un test biologic și au descoperit că cinci specii comune de buburuze au fiecare niveluri diferite de apărare toxică. Speciile cu cele mai vibrante culori în comparație cu vegetația habitatului lor s-au dovedit a fi cele mai toxice.
siamesepuppy/Flickr/CC BY 2.0Dr. Martin Stevens de la Universitatea din Exeter afirmă: „Rezultatele noastre ne arată că buburuzele prezintă semnale „sincere” prădătorilor, deoarece culoarea lor dezvăluie cât de bine sunt apărate. Speciile relativ discrete, cum ar fi buburuza de larice, au niveluri scăzute de apărare și pun mai mult accent pe evitarea de a fi văzute, în timp ce speciile mai vizibile și mai colorate, cum ar fi buburuza cu două puncte, își afișează deschis apărările puternice prădătorilor precum păsările.”
Studiul este primul care arată în mod cuprinzător că a ieși în evidență oferă un semnal de avertizare cu privire la cât de toxice sunt speciile. Și, la rândul lor, speciile mai toxice – și mai vizibile – sunt mai puțin predispuse să fie atacate în sălbăticie… dar mai predispuse să fie admirate de iubitorii de buburuze.
