De ce mor recifurile de corali? Și ce poți face pentru a le salva

Recifurile de corali sunt comori uimitoare subacvatice, dar mai important, ele sunt critice pentru mediul nostru și sănătatea planetei.

Ele oferă un habitat pentru 25% din toate speciile marine cunoscute, multe dintre acestea furnizând hrană și mijloace de trai pentru populațiile locale. În plus, recifurile de corali protejează comunitățile de coastă de evenimente climatice extreme, cum ar fi furtunile, și oferă hrană și venituri pentru jumătate de miliard de oameni la nivel global.

În ciuda rolului lor crucial pentru mediu, din 1950 oceanele lumii au pierdut 50% din acoperirea recifurilor vii de corali. Și dacă nu se iau măsuri rapide pentru protejarea acestei resurse naturale prețioase, oamenii de știință estimează că toate recifurile de corali ar putea dispărea până în 2050.

Află mai multe despre motivele din spatele morții recifurilor de corali și ce poți face pentru a le ajuta.

De ce mor recifurile de corali?

Recifurile de corali sunt amenințate de multe activități, în principal cele umane. Mai jos analizăm în detaliu principalele amenințări.

Schimbările climatice

Schimbările climatice pot avea multe efecte negative asupra sănătății recifurilor de corali, cauzate de mai mulți factori:

• Creșterea nivelului mării. Aceasta poate duce la sedimentare crescută, care sufocă recifurile de corali.
• Creșterea temperaturii la suprafața mării. Temperaturile mai ridicate pun coralii sub stres, ceea ce duce la albire și moartea acestora.
• Acidificarea oceanelor. Pe măsură ce oceanele absorb dioxid de carbon în exces, devin mai acide. Acest lucru încetinește rata de creștere a coralilor și poate afecta structura lor, ducând la mai multe rupturi.
• Schimbări ale curenților oceanici. Acestea pot afecta cantitatea de hrană disponibilă pentru corali și dispersarea larvelor de corali.
• Schimbări ale tiparelor de furtuni. Creșterea în intensitate și frecvență a furtunilor în zonele cu recifuri poate distruge aceste structuri delicate.

Steaua de mare cu coroană de spini

Steaua de mare cu coroană de spini este un corallivor, ceea ce înseamnă că se hrănește cu corali vii. În unele zone, această specie are explozii periodice ale populației, cauzând distrugerea rapidă a recifurilor de corali. În multe părți din Indo-Pacificul de Vest, aceste stele de mare sunt una dintre principalele cauze ale morții recifurilor de corali.

Cauza exactă a acestor explozii de populație nu este pe deplin înțeleasă. O teorie este că acestea ar putea fi legate de nivelurile ridicate de nutrienți din poluarea umană, care oferă hrană suplimentară larvelor. De asemenea, se crede că temperaturile crescute ale mării pot încuraja aceste explozii.

Practici de pescuit distructive

Multe metode de pescuit pot distruge recifurile de corali, inclusiv:

• Pescuitul cu explozibili. Detonarea explozibililor în mare ucide peștii din zonă, făcându-i mai ușor de colectat pentru pescari. Această metodă distruge și recifurile de corali, precum și alte specii care nu sunt vizate de pescari. În timp, aceasta poate duce la colapsul unei pescării.

• Suprapescuitul. Pescuitul excesiv, mai ales atunci când o anumită specie este ținta, poate perturba echilibrul fragil al unui ecosistem de recif de corali. În unele recifuri de corali, melcii uriași de mare triton au fost eliminați în număr mare din cauza cochiliilor lor atractive. Odată eliminați, numărul prăzii lor naturale, steaua de mare cu coroană de spini, crește exploziv, ceea ce duce la distrugerea recifurilor.
• Pescuitul cu cianură. Această metodă folosește cianura de sodiu pentru a ameți temporar peștii care trăiesc pe recifurile de corali. Peștii sunt apoi colectați și vânduți atât în comerțul cu acvarii, cât și pentru consum. Cianura ucide, de asemenea, polipii de coral. Se estimează că un metru pătrat de recif de corali este distrus pentru fiecare pește prins cu cianură.
• Echipamentele de pescuit. Trawling-ul de fund și plasele de pescuit de tip beach seine pot distruge mari întinderi de recifuri de corali adânci, pe măsură ce trec peste fundul mării. Echipamentele de pescuit abandonate pot, de asemenea, să se prindă de recifurile de corali și să le provoace daune.

Poluarea

Recifurile de corali pot fi afectate negativ de o gamă largă de poluări provenite de pe uscat, care ajung ulterior în oceane:

• Niveluri crescute de sedimente. Dezvoltarea de coastă, scurgerile de ape pluviale și agricultura pot afecta nivelurile de sedimentare. Atunci când aceste sedimente ajung pe recifurile de corali, pot afecta capacitatea coralilor de a se hrăni, reproduce și crește.
• Niveluri crescute de nutrienți. Scurgerile de îngrășăminte pot contribui la eutrofizare, care poate deteriora recifurile de corali.
• Deșeuri și microplastice. Deșeurile provenite de pe uscat, care ajung în oceane, se pot prinde de corali și pot bloca lumina solară necesară acestora. Coralul poate consuma, de asemenea, microplastice de dimensiuni similare cu zooplanctonul de care se hrănesc în mod natural. Unele corali au fost găsiți cu microplastice integrate în membranele lor celulare.
• Crema de protecție solară. Aceasta ajunge în ecosistemele de recifuri fie prin poluarea apelor de pe uscat, fie atunci când oamenii înoată în zonele de corali. Se estimează că între 4.000 și 6.000 de tone de cremă de protecție solară ajung anual în ecosistemele de recifuri de corali. Ingrediente comune, cum ar fi oxybenzone și octinoxate, pot avea efecte toxice asupra coralilor și pot activa virusuri latente ale acestora, cauzând albirea și moartea coralilor.

Efectele distrugerii recifurilor de corali asupra mediului

Recifurile de corali sunt considerate puncte fierbinți ale biodiversității, iar pe măsură ce acestea mor, ecosistemul din jur este afectat. Moartea a jumătate din recifurile de corali ale lumii din 1950 este legată de o scădere a biodiversității recifurilor cu 63%.

Acest lucru a dus la o scădere a numărului de pești capturați, în ciuda eforturilor crescute ale industriei pescuitului. La nivel mondial, 500 de milioane de pescari și femei se bazează pe pescuitul în recifurile de corali, iar această industrie are o valoare de peste 10 miliarde de dolari. Pe măsură ce mai multe recifuri mor, pescăriile care depind de biodiversitatea recifurilor pentru a oferi o cantitate sănătoasă de pește sunt tot mai expuse riscului.

Recifurile de corali albite sau deteriorate atrag, de asemenea, mai puțini turiști. În timp, acest lucru poate afecta economia locală.

• Suprapescuitul. Pescuitul excesiv, mai ales atunci când o anumită specie este ținta, poate perturba echilibrul fragil al unui ecosistem de recif de corali. În unele recifuri de corali, melcii uriași de mare triton au fost eliminați în număr mare din cauza cochiliilor lor atractive. Odată eliminați, numărul prăzii lor naturale, steaua de mare cu coroană de spini, crește exploziv, ceea ce duce la distrugerea recifurilor.
• Pescuitul cu cianură. Această metodă folosește cianura de sodiu pentru a ameți temporar peștii care trăiesc pe recifurile de corali. Peștii sunt apoi colectați și vânduți atât în comerțul cu acvarii, cât și pentru consum. Cianura ucide, de asemenea, polipii de coral. Se estimează că un metru pătrat de recif de corali este distrus pentru fiecare pește prins cu cianură.
• Echipamentele de pescuit. Trawling-ul de fund și plasele de pescuit de tip beach seine pot distruge mari întinderi de recifuri de corali adânci, pe măsură ce trec peste fundul mării. Echipamentele de pescuit abandonate pot, de asemenea, să se prindă de recifurile de corali și să le provoace daune.

Poluarea

Recifurile de corali pot fi afectate negativ de o gamă largă de poluări provenite de pe uscat, care ajung ulterior în oceane:

• Niveluri crescute de sedimente. Dezvoltarea de coastă, scurgerile de ape pluviale și agricultura pot afecta nivelurile de sedimentare. Atunci când aceste sedimente ajung pe recifurile de corali, pot afecta capacitatea coralilor de a se hrăni, reproduce și crește.
• Niveluri crescute de nutrienți. Scurgerile de îngrășăminte pot contribui la eutrofizare, care poate deteriora recifurile de corali.
• Deșeuri și microplastice. Deșeurile provenite de pe uscat, care ajung în oceane, se pot prinde de corali și pot bloca lumina solară necesară acestora. Coralul poate consuma, de asemenea, microplastice de dimensiuni similare cu zooplanctonul de care se hrănesc în mod natural. Unele corali au fost găsiți cu microplastice integrate în membranele lor celulare.
• Crema de protecție solară. Aceasta ajunge în ecosistemele de recifuri fie prin poluarea apelor de pe uscat, fie atunci când oamenii înoată în zonele de corali. Se estimează că între 4.000 și 6.000 de tone de cremă de protecție solară ajung anual în ecosistemele de recifuri de corali. Ingrediente comune, cum ar fi oxybenzone și octinoxate, pot avea efecte toxice asupra coralilor și pot activa virusuri latente ale acestora, cauzând albirea și moartea coralilor.

Efectele distrugerii recifurilor de corali asupra mediului

Recifurile de corali sunt considerate puncte fierbinți ale biodiversității, iar pe măsură ce acestea mor, ecosistemul din jur este afectat. Moartea a jumătate din recifurile de corali ale lumii din 1950 este legată de o scădere a biodiversității recifurilor cu 63%.

Acest lucru a dus la o scădere a numărului de pești capturați, în ciuda eforturilor crescute ale industriei pescuitului. La nivel mondial, 500 de milioane de pescari și femei se bazează pe pescuitul în recifurile de corali, iar această industrie are o valoare de peste 10 miliarde de dolari. Pe măsură ce mai multe recifuri mor, pescăriile care depind de biodiversitatea recifurilor pentru a oferi o cantitate sănătoasă de pește sunt tot mai expuse riscului.

Recifurile de corali albite sau deteriorate atrag, de asemenea, mai puțini turiști. În timp, acest lucru poate afecta economia locală.

ranslate the following text into easy to und