Gărgăuni, viespi obișnuite (yellow jackets), viespi-șoim-tarantulă (tarantula hawks), vai de mine! Viespile pot fi înfricoșătoare, dar o lume fără ele ar fi un dezastru.
Iată care e problema. Familia viespilor are nevoie de o repoziționare a imaginii.
În timp ce albinele au devenit drăgălașele favorite cu dungi ale grupului polenizatorilor, biata viespe – care aparține aceluiași ordin cu albinele și furnicile – este în mod cert detestată. Viespile sunt prinse în capcane, stropite cu insecticid, lovite și strivite. Nu există campanii „Salvați Viespile!”, nici liste cu „ce să plantați pentru o grădină prietenoasă cu viespile”. Viespile sunt tratate cu prea puțină considerație aici.
Acum, ca să fim drepți, albinele produc miere, ceea ce e grozav pentru PR. Între timp, viespile au fost de mult timp considerate personaje negative și pot înțepa cu o forță remarcabilă. Dar totuși, ele contează, de fapt, contează foarte mult.
Viespile sunt esențiale pentru biodiversitate
Seirian Sumner, lector superior în Biologie Comportamentală la Universitatea din Bristol, scrie despre aceste insecte denigrate în The Conversation. Ea notează: „În ciuda imaginii lor publice proaste, viespile sunt incredibil de importante pentru economia și ecosistemele lumii. Fără ele, planeta ar fi infestată de dăunători în proporții biblice, cu o biodiversitate mult redusă. Ele sunt un atu natural într-o lume dominată de oameni, oferindu-ne servicii gratuite care contribuie la economia, societatea și ecologia noastră.”
Cine știa? Majoritatea dintre noi știm, la nivel intelectual, că fiecare creatură are un rol important de jucat și că, în cazul speciilor-cheie, eliminarea lor poate duce la un dezastru – dar emoțional, mulți dintre noi am prefera să uităm acest fapt despre viespi.
Există peste 110.000 de specii identificate
Sumner spune că există peste 110.000 de specii de viespi care au fost identificate, cu aproape tot atâtea probabil încă necunoscute. Ele se prezintă în două stiluri: Parasitica și Aculeata. Majoritatea speciilor de viespi aparțin grupului Parasitica, care, așa cum sugerează și numele, își depun ouăle în alte organisme. Și o fac folosind organe tubulare alungite numite ovipozitoare. Aculeatele, pe de altă parte, sunt în cea mai mare parte prădători și, în loc să aibă ovipozitoare pentru a invada ființele vii, au doar ace de înțepare. Ok, asta probabil nu ajută la factorul de atractivitate aici, dar aveți răbdare – acea „oroare” se traduce prin bine. Sumner scrie:
„Atât viespile parazite, cât și cele prădătoare au un impact masiv asupra abundenței artropodelor, cel mai mare filum din regnul animal, care include păianjeni, acarieni, insecte și miriapode. Ele se află chiar în vârful lanțului trofic al nevertebratelor. Prin reglarea populațiilor de artropode atât carnivore, cât și fitofage, viespile protejează speciile de nevertebrate inferioare și plantele. Această reglare a populațiilor este, probabil, cel mai important rol al lor, atât ecologic, cât și economic.”
Viespile sunt maestre ale exterminării
Deși majoritatea speciilor de viespi sunt solitare, speciile sociale au un impact dramatic asupra populațiilor de insecte. Un singur cuib oferă o mulțime de servicii ecosistemice, eliminând numere impresionante de păianjeni, miriapode și insecte care devorează culturile, explică Sumner.
Fiind prădători generalisti, ele controlează o gamă largă de specii, dar nu în măsura în care să le eradicheze. Astfel, ele oferă un control natural valoros al dăunătorilor pentru sectorul agricol – cu foamea lor pentru dăunători precum omizi, afide și musculițe albe, fără ele, securitatea alimentară globală ar fi mult mai puțin sigură.
Sunt polenizatori specializați
Și deși sunt prădători generalisti, sunt polenizatori specializați. Au o relație intimă cu, de exemplu, smochinii. Poate ați auzit că smochinii și viespile de smochin merg împreună precum untul de arahide și gemul. Dar știați că smochinii au nevoie de viespi; și smochinii sunt o specie-cheie importantă în ecosistemele tropicale. Fără smochini și companionii lor viespi, peste o mie de mamifere și păsări ar pierde o sursă importantă de hrană.
Nu doar că pierderea viespilor ar fi devastatoare pentru speciile dependente de smochini, dar și aproximativ 100 de specii de orhidee depind de viespi pentru polenizare. Fără viespi, ar însemna mai puține orhidee în lume. Asta ar fi trist. Speciile de viespi care funcționează ca polenizatori generalisti oferă, de asemenea, servicii similare celor oferite de albine, ajutând plantele care depind de ajutorul înaripat pentru a transporta polenul de la o plantă înrădăcinată la alta.
Veninul viespilor ar putea conține proprietăți de combatere a cancerului
Atât de eroice sunt aceste mici războinice încât ar putea chiar deține cheile unuia dintre cele mai mari mistere: leacul pentru cancer. Cercetătorii au analizat proprietățile de combatere a cancerului ale veninului de viespe și au descoperit că veninul unei viespi braziliene poate ucide celulele canceroase în laborator. Doar mai multe cercetări și studii clinice vor spune dacă moleculele biologic active ale viespii vor duce efectiv la un leac, dar descoperirile sunt în mod clar încurajatoare.
Așa că, sigur, o viespe obișnuită (yellow jacket) poate veni și ridica o bucată de porumb direct din farfuria ta în timp ce mănânci afară. Și da, un roi de viespi furioase poate fi un lucru înfricoșător. (Iar pentru cei alergici la veninul lor, chiar mai înfricoșător.) Dar ele patrulează culturile noastre mult mai bine decât putem noi, revigorează ecosisteme, sunt parte integrantă a vieții multor fructe și flori și ar putea chiar deține un leac pentru cancer. Așa cum conchide Sumner, „Ele pot fi o neplăcere într-o după-amiază însorită – dar o lume fără viespi ar fi un dezastru ecologic și economic.”
