În ianuarie, am scris un articol despre familia Johnson, care a redus gunoiul menajer la un litru pe an. Cam în aceeași perioadă, am ratat a treia oară colectarea selectivă de la bordură, din cauza sărbătorilor și a viscolelor. Deoarece colectarea se face o dată la două săptămâni, asta a însemnat că am stat cu deșeurile reciclabile de șase săptămâni pe verandă – și a fost o priveliște atroce. Văzând toate acele reciclabile mi-a întărit mesajul pe care îl citeam în cartea lui Bea Johnson, „Zero Waste Home„. Mașinile de reciclare și cele de gunoi pur și simplu îndepărtează deșeurile din raza noastră vizuală, dar toate acestea trebuie să ajungă undeva. Reciclarea, în ciuda utilității sale, este doar o ultimă soluție.
M-am considerat mult timp o persoană căreia îi pasă de mediu și încerc să reflect acest lucru în acțiunile mele zilnice – întind rufele la uscat, folosesc scutece textile, mănânc alimente locale, mențin termostatul jos, economisesc apă, refuz polistirenul și paharele pentru take-out, fac compost, cumpăr haine second-hand. Dar coșul meu de reciclare continuă să se reverse, și asta este nesustenabil.
Primul pas către eliminarea deșeurilor este refuzul intrării lor în casă. Așa că, urmând instrucțiunile lui Johnson, acum fac cumpărături alimentare cu o colecție de borcane de sticlă pentru conserve de 1 litru într-un coș mare. Când ajung la tejghelele de mezeluri, carne sau pește, întind borcanul meu de sticlă și rog politicos angajatul să pună produsul în borcan. Am întâlnit câteva priviri confuze, dar cheia este încrederea. Nu cer permisiunea, ci acționez ca și cum aș face asta de ani de zile.
Majoritatea oamenilor au fost de ajutor, dar am întâmpinat dificultăți la Bulk Barn, cel mai mare comerciant de produse în vrac din Canada. Politica lor nu permite recipientele reutilizabile deoarece, așa cum mi-a spus sediul central, „nu toți oamenii își sterilizează recipientele așa cum spun”. Asta nu are sens, având în vedere că recipientele din magazinul Bulk Barn sunt departe de a fi sterile – deschise mediului, firelor de păr rătăcite, secrețiilor nazale, mâinilor exploratoare și copiilor care tușesc.
Bea Johnson a dezvoltat o aplicație gratuită numită BULK, care permite cumpărătorilor să localizeze magazinele de produse în vrac prietenoase cu recipientele reutilizabile în S.U.A. și Canada. Este un concept grozav, dar are nevoie de îmbunătățiri aici în Canada, judecând după faptul că am găsit o singură locație în toată provincia Ontario. Făcând propriile cercetări, am găsit o mulțime de magazine de produse în vrac care permit reutilizarea și am vizitat recent unul în Toronto numit Noah’s Natural Foods.
Următoarea provocare va fi să găsesc o sursă bună de lapte, deoarece aici în Ontario vine fie în pungi duble de plastic, fie în cutii care nu sunt reciclabile (cel puțin unde locuiesc eu). Îmi fac acasă iaurt și pâine, iar majoritatea legumelor și cerealelor provin dintr-un CSA organic. Când cumpăr fructe, le las libere pentru a evita folosirea unei pungi pentru produse. (Există pungi reutilizabile, dar nu mi-am cumpărat încă.)
La o lună de la începutul căutării mele Zero Waste, am observat o reducere încurajatoare a deșeurilor familiei mele. Cele mai bune lecții pe care le-am învățat până acum sunt că (1) o creștere minimă în organizare și planificare poate ajuta enorm, (2) există mai multe opțiuni reutilizabile decât credeam și (3) oamenii sunt pregătiți pentru schimbare și dispuși să ajute.
De ce nu încercați să faceți cumpărături cu borcane săptămâna aceasta, și să vedeți ce se întâmplă?
