Crizele climatice și ale plasticului sunt interconectate și trebuie combătute împreună

Două crize majore de mediu au atras o atenție sporită în ultimii ani: schimbările climatice și răspândirea poluării cu plastic. Cu toate acestea, aceste probleme în creștere sunt adesea tratate ca preocupări separate și chiar concurente.

Acum, un studiu, primul de acest fel, publicat în Science of the Total Environment susține că cele două probleme sunt intim legate și că ar trebui tratate ca atare de către cercetători și factorii de decizie politică.

„[T]rebuie să ne străduim să abordăm ambele probleme simultan, deoarece sunt fundamental legate”, spune autorul principal al studiului, Helen Ford, care își face doctoratul la Universitatea Bangor, pentru PlanetaNoastra într-un e-mail.

Crize interconectate

Noul studiu a reunit o echipă interdisciplinară de cercetători de la opt instituții din SUA și Marea Britanie, inclusiv Societatea Zoologică din Londra (ZSL) și Universitatea din Rhode Island. Studiul a fost primul care a analizat literatura existentă și a stabilit că poluarea cu plastic și criza climatică interacționează pentru a se agrava reciproc, potrivit ZSL.

Autorii studiului au concluzionat că cele două probleme sunt legate în trei moduri cheie.

1. Plastics Contribute to the Climate Crisis: Materialele plastice sunt fabricate predominant din combustibili fosili și, de asemenea, emit gaze cu efect de seră pe parcursul întregului lor ciclu de viață, de la producție și transport până la eliminare. Se preconizează că doar extinderea producției de plastic va emite 56 de miliarde de tone metrice de dioxid de carbon între 2015 și 2050, sau 10% până la 13% din bugetul de carbon rămas. Trecerea la materialele plastice pe bază biologică nu este neapărat o soluție fără emisii, deoarece vor necesita teren pentru a cultiva materia vegetală necesară fabricării noilor materiale plastice.
2. The Climate Crisis Spreads Plastic Pollution: Cercetările a arătat că materialele plastice circulă deja prin stratul acvifer și prin atmosferă, la fel ca elementele naturale precum carbonul sau azotul. Impactul schimbărilor climatice poate accelera și mai mult această circulație. Gheața polară, de exemplu, este un rezervor major de microplastice care vor intra în ecosistemele marine atunci când gheața se topește. Evenimentele meteorologice extreme legate de schimbările climatice pot, de asemenea, crește cantitatea de plastic din mediul marin. De exemplu, după un taifun în golful Sanggou, China, numărul de microplastice găsite atât în sedimente, cât și în apa de mare a crescut cu 40%.
3. Climate Change and Plastic Pollution Harm the Marine Environment: Lucrarea s-a concentrat în special pe modul în care ambele crize afectează animalele și ecosistemele marine vulnerabile. Un exemplu sunt broaștele țestoase marine. Temperaturile mai ridicate fac ca ouăle lor să aibă o proporție mai mare de femele decât de masculi, iar microplasticele ar putea crește și mai mult temperaturile din cuiburi. În plus, țestoasele se pot încurca în bucăți de plastic mai mari sau le pot mânca din greșeală.

„Lucrarea noastră analizează interacțiunea dintre poluarea cu plastic și schimbările climatice în cadrul ecosistemelor marine”, spune Ford. „Aceste două presiuni provoacă deja schimbări reale ecosistemelor noastre marine la nivel global.”

Ecosisteme vulnerabile

Lucrarea a examinat numeroase moduri în care apele care se încălzesc și creșterea poluării cu plastic amenință atât oceanul în ansamblu, cât și ecosistemele individuale din interiorul său. La o scară mai mare, noi combinații de bacterii se formează pe deșeurile plutitoare de plastic, în timp ce schimbările climatice modifică abundența și arealul unei varietăți de animale subacvatice.

„Schimbările în compoziția asociațiilor bacteriene ar putea avea implicații asupra ciclurilor de azot și carbon ale planetei, iar schimbările în abundența și distribuția organismelor marine au avut deja un impact asupra pescuitului”, spune Ford.

Atât poluarea cu plastic, cât și criza climatică pun presiune asupra unor medii specifice. Ford, potrivit ZSL, își concentrează cercetarea asupra recifelor de corali din lume.

„Nu există ecosisteme marine care să nu fie afectate de aceste probleme”, spune Ford, „dar unul dintre cele mai vulnerabile ecosisteme sunt recifele de corali”.

În prezent, principala amenințare pentru aceste ecosisteme este albirea coralilor, care apare atunci când valurile de căldură marină forțează coralii să expulzeze algele care le oferă culoare și nutrienți. Aceste evenimente cauzează deja morți în masă ale coralilor și dispariția speciilor locale și se așteaptă să se întâmple anual pe multe recife în acest secol.

Poluarea cu plastic ar putea agrava aceste presiuni.

„Măsura în care amenințările schimbărilor climatice asupra coralilor ar putea fi exacerbate de poluarea cu plastic este necunoscută în prezent, dar unele studii au constatat că plasticul este dăunător sănătății coralilor”, au scris autorii studiului.

De exemplu, studiile de laborator au arătat că plasticul poate îngreuna fertilizarea ouălor de corali, în timp ce cercetările de teren indică faptul că poluarea cu plastic poate face coralii mai susceptibili la boli.

O abordare integrată

Lipsa relativă de informații despre modul în care poluarea cu plastic și criza climatică ar putea impacta împreună recifele de corali este doar un exemplu de lacună în cercetare evidențiată de lucrare.

„Studiul nostru a constatat că există foarte puține studii științifice care să testeze direct interacțiunea dintre schimbările climatice și poluarea cu plastic”, spune Ford. „Cele care au făcut acest lucru au avut răspunsuri mixte. Prin urmare, este important să se efectueze mai multe cercetări în acest domeniu pentru a înțelege cu adevărat efectele pe care ambele probleme le vor avea asupra vieții marine.”

În total, cercetătorii au găsit 6.327 de lucrări publicate în ultimii 10 ani care s-au concentrat pe plasticele din ocean, 45.752 care s-au concentrat pe schimbările climatice în mediul marin, dar doar 208 care le-au analizat pe cele două împreună.

Ford a considerat că această deconectare ar putea influența modul în care cele două probleme sunt înțelese de societate în general. Oamenii de știință tind să se specializeze fie în plastice, fie în schimbările climatice și pot fi mai puțin dispuși să studieze ambele simultan.

„Se pare că există o separare în convingerile și valorile oamenilor între cele două probleme, iar acest lucru se poate datora în mare măsură modului în care problemele sunt prezentate în mass-media, dar apoi acest lucru poate reveni la modul în care comunitatea științifică comunică aceste probleme”, a spus ea.

Ford și co-autorii săi au cerut în schimb o „abordare integrată” a acestor probleme care să le prezinte pe acestea și soluțiile lor ca fiind conectate.

„Deși recunoaștem că producția de plastic nu este principalul contributor la emisiile de gaze cu efect de seră și impacturile sunt în mare parte diferite între cele două crize, simplificat, cauza principală este aceeași: supraconsumul de resurse finite”, au scris autorii studiului.

Au propus două soluții majore pentru ambele crize.

1. Crearea unei economii circulare, ceea ce înseamnă că un produs nu ajunge deșeu, ci este reutilizat sau recondiționat.
2. Protejarea habitatelor de tip „carbon albastru”, cum ar fi mangrovele sau iarba de mare, care pot sechestra atât dioxidul de carbon, cât și plasticul.

„Trebuie să continuăm să abordăm ambele” – poluarea cu plastic și schimbările climatice, spune Ford pentru PlanetaNoastra, „deoarece ambele pun în pericol sănătatea planetei noastre.”