Pe 13 iulie, un sistem de furtuni s-a deplasat peste Belgia și vestul Germaniei, revărsând aproximativ 15 centimetri de ploaie în doar 24 de ore. Potopul rezultat a măturat case și mașini și a ucis cel puțin 196 de persoane până pe 20 iulie, surprinzând oamenii de știință prin amploarea devastării.
În aceeași săptămână, Universitatea Newcastle a raportat despre un nou studiu care avertizează că furtunile devastatoare de ploaie ar putea deveni o parte din ce în ce mai frecventă a viitorului Europei dacă nu se face nimic pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Lucrarea, publicată în Geophysical Research Letters, a constatat că furtunile de ploaie intense, cu deplasare lentă, ar putea deveni de 14 ori mai frecvente pe uscat până la sfârșitul secolului, cu impact semnificativ pentru oamenii și comunitățile pe care le afectează.
„Cel mai important efect al unei creșteri semnificative a unor astfel de furtuni de ploaie intense, cu deplasare lentă, ar fi o creștere mare a frecvenței inundațiilor-fulger și, de asemenea, a intensității acestora”, a declarat pentru PlanetaNoastra, într-un e-mail, autorul principal al studiului, Dr. Abdullah Kahraman de la Universitatea Newcastle. „Infrastructura urbană actuală”, spune el, „cum ar fi sistemele de drenaj, ar putea să nu răspundă bine noilor extreme.”
Lent și umed
Este deja binecunoscut că, în acest moment, criza climatică crește șansa de evenimente de precipitații extreme. Acest lucru se datorează faptului că temperaturile mai ridicate duc la o evaporare mai mare, ceea ce înseamnă că există mai multă umiditate disponibilă în aer atunci când se formează furtuni. În plus, umiditatea suplimentară conferă, de asemenea, mai multă energie furtunilor, deoarece condensarea mai rapidă a vaporilor de apă duce la o mișcare verticală mai mare în interiorul norilor de furtună.
Cu toate acestea, o altă preocupare este că schimbările climatice ar putea face aceste furtuni mai umede și mai lente în unele regiuni. Furtunile de ploaie cu deplasare lentă pot fi extrem de periculoase. Acesta a fost cazul, de exemplu, cu Uraganul Harvey în 2017, care a stagnat deasupra sudului și sud-estului Texasului timp de zile, ducând la inundații mortale. Cu toate acestea, studiile care proiectează precipitațiile viitoare tind să ignore acest factor.
Noua cercetare corectează acest aspect prin încorporarea vitezei furtunii în modelul lor, pentru a simula ce s-ar întâmpla cu furtunile de ploaie din Europa într-un scenariu de emisii cel mai defavorabil. Cercetătorii de la Universitatea Newcastle și de la Met Office din Regatul Unit au folosit simulări climatice detaliate realizate la Centrul Hadley al Met Office. Aceștia au analizat mediile europene actuale și viitoare pentru a le evalua în funcție de două metrici cheie:
- Potențialul de Precipitații Extreme (EPP): Capacitatea unui mediu de a genera rate ridicate de precipitații.
- Potențialul de Precipitații Extreme cu Deplasare Lentă (SEPP): Capacitatea unui mediu de a genera precipitații abundente care sunt, de asemenea, aproape staționare.
Aceștia au descoperit că, până la sfârșitul secolului, mediile din Europa cu potențial de precipitații abundente ar crește de 7 ori, în timp ce mediile cu potențial de furtuni aproape staționare ar crește de 11 ori în general și de 14 ori pe uscat.
Acest lucru nu este în prezent norma pentru Europa, mai ales în ceea ce privește SEPP. Deși majoritatea Europei are acum potențialul de a genera ploi abundente, ploile abundente cu deplasare lentă sunt neobișnuite. Dar acest lucru este pe cale să se schimbe.
„Până în 2100, vara (în special în august), SEPP-urile vor acoperi întregul continent, în ciuda faptului că sunt foarte rare în climatul de astăzi în orice lună . . . cu consecințe probabil grave pentru riscul viitor de inundații”, scriu autorii studiului.
Motivul acestei schimbări nu este o regulă universală a temperaturilor mai calde, cum ar fi o evaporare mai mare care face norii mai umezi.
„Schimbările de temperatură în regiunile polare și la tropice nu sunt aceleași”, explică Kahraman. „Simulările sugerează că latitudinile înalte se încălzesc mult mai mult decât latitudinile inferioare, ceea ce duce la o reducere a vitezei vântului din atmosfera superioară. Odată cu încetinirea acestor vânturi, și sistemele de furtună devin mai lente.”
Furtunile cu deplasare mai lentă evidențiate de studiu sunt, de asemenea, ușor diferite de ceea ce s-a întâmplat în Belgia și Germania în această vară, subliniază el. Acest lucru se datorează faptului că acele furtuni au fost cauzate de o bandă de umiditate la altitudine mare care se învârtea în jurul unui sistem de joasă presiune cu deplasare lentă. Studiul, însă, s-a concentrat pe sisteme mai locale.
„Cu toate acestea, cazul ar fi totuși capturat de una dintre metricile noastre dezvoltate pentru urmărirea intensității precipitațiilor”, adaugă el.
Avertismente de inundații
Ce au în comun inundațiile din această vară și rezultatele studiului este statutul lor de avertismente cu privire la consecințele schimbărilor climatice necontrolate.
Kahraman spune că factorii de decizie pot acționa în baza acestor avertismente prin îmbunătățirea sistemelor de drenaj și a planificării urbane.
Coautorul său și Profesorul Hayley Fowler de la Universitatea Newcastle este de acord.
„Acest lucru, alături de inundațiile actuale din Europa, este apelul la trezire de care avem nevoie pentru a produce sisteme îmbunătățite de avertizare și gestionare a situațiilor de urgență, precum și pentru a implementa factori de siguranță pentru schimbările climatice în proiectele noastre de infrastructură, pentru a le face mai rezistente la aceste evenimente meteorologice severe”, spune el în comunicatul de presă al Universității Newcastle.
În plus, Kahraman notează că nu este prea târziu pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră responsabile în cele din urmă de furtunile mai abundente și mai lente.
„Nu avem încă o a treia simulare pentru a evalua impacturile cu un scenariu de emisii mai scăzute”, a declarat el pentru PlanetaNoastra, „dar este foarte probabil să evităm ce este mai rău cu astfel de măsuri.”
