Construirea orașelor în armonie cu natura este esențială pentru o planetă prosperă

Încă de pe vremea fabulei „Șoarecele de la oraș și șoarecele de la țară”, lumile urbană și naturală au fost înțelese și prezentate ca opuse. Dar o înțelegere mai profundă a modului în care funcționează economiile și ecosistemele relevă că acest lucru nu este de fapt adevărat.

De fapt, bunăstarea orașelor și bunăstarea lumii naturale sunt legate indisolubil, după cum arată un raport publicat la începutul acestui an de Forumul Economic Mondial. Aproape jumătate din produsul intern brut (PIB) al orașelor lumii este amenințat de pierderea naturii și a biodiversității. Cu toate acestea, dacă orașele aleg să investească în natură, ele își pot oferi, de asemenea, un impuls economic.

„În paradigma convențională, dezvoltarea urbană și sănătatea mediului sunt ca apa și uleiul”, a declarat Akanksha Khatri, șefa departamentului de natură și biodiversitate al Forumului Economic Mondial, într-un comunicat de presă. „Acest raport arată că nu trebuie să fie așa. Natura poate fi coloana vertebrală a dezvoltării urbane. Prin recunoașterea orașelor ca sisteme vii, putem sprijini condițiile pentru sănătatea oamenilor, a planetei și a economiei în zonele urbane.”

Orașul și mediul rural

Raportul este rodul unei colaborări între Forumul Economic Mondial și Institutul Alexander von Humboldt, care este sprijinit de guvernul Columbiei. Inițiativa BiodiverCities by 2030 (Orașe cu biodiversitate până în 2030) urmărește să capaciteze afacerile, guvernele orașelor și oamenii obișnuiți să „creeze un model de dezvoltare urbană în armonie cu natura” până la sfârșitul deceniului.

Până acum, creșterea orașelor a venit în mare parte în detrimentul lumii naturale. Orașele au fost construite istoric în apropierea ecosistemelor valoroase care le oferă resurse esențiale precum solul și apa, în detrimentul sănătății lor, iar acest lucru este proiectat să continue: 90% dintre orașele aflate în punctele fierbinți de biodiversitate ale lumii sunt așteptate să se extindă în pădurile tropicale umede. Deși orașele ocupă doar 1% din suprafața terestră fără gheață a Pământului, ele necesită o zonă de 36 de ori mai mare pentru a-și hrăni locuitorii. În plus, ele sunt responsabile pentru peste 75% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Cu toate acestea, nu este realist să punem pur și simplu capăt vieții urbane. În prezent, orașele generează 80% din PIB-ul global și găzduiesc 56% din populația lumii. Până în 2030, încă 1,1 miliarde de oameni vor locui în orașe, iar până în 2050, trei din patru oameni vor fi locuitori ai zonelor metropolitane.

Mai mult, orașele și locuitorii lor sunt amenințați de relația lor actuală cu lumea naturală. Conform Raportului Global de Evaluare al IPBES, biodiversitatea susține supraviețuirea umană în 18 moduri cheie.

„Susține activitățile economice cheie prin calitatea aerului, ciclurile apei și reglarea inundațiilor și stă la baza producției de energie, alimente și medicamente”, a declarat Marina Ruta, coautoare a raportului și lider al inițiativei BiodiverCities by 2030 a Forumului Economic Mondial, pentru PlanetaNoastra, într-un e-mail. „În ciuda faptului că orașele din întreaga lume ocupă ecosisteme diferite, aceste contribuții sunt esențiale pentru a sprijini economiile și societățile tuturor. Ca urmare a pierderii biodiversității, activitățile economice critice dependente de natură sunt expuse riscului de perturbare.”

Din această cauză, pierderea naturii amenință 44% din PIB-ul urban începând cu 2019, sau 31 de trilioane de dolari. Acest lucru se datorează riscului de perturbare în sectoare, inclusiv lanțurile de aprovizionare și transportul, energia și utilitățile, comerțul cu amănuntul și bunurile de consum, aviația și călătoriile, precum și tehnologia informației.

Orașele nu vor fi cruțate nici de impactul crizei climatice și al altor schimbări de mediu. Peste 70% dintre cele mai mari 576 de orașe ale lumii, adică 414 în total, sunt expuse unui risc ridicat sau extrem de poluare, probleme legate de aprovizionarea cu apă, căldură extremă sau alte dezastre naturale.

Inundațiile sunt pericolul numărul unu care amenință peste 1.600 de orașe și devin mai probabile din cauza pierderii habitatelor precum mangrovele care acționează ca o zonă tampon între populația umană și creșterea nivelului mării. Secetele reprezintă a doua cea mai mare amenințare pentru orașe, iar una din patru zone urbane se confruntă deja cu stres hidric. În starea actuală, orașele amenință lumea naturală, dar lumea naturală este pe punctul de a le trage cu ea în jos.

Orașele cu biodiversitate

Cu toate acestea, autorii raportului pledează pentru un nou mod de a face lucrurile, în care orașele, în schimb, sprijină lumea naturală și, făcând acest lucru, atât supraviețuiesc, cât și prosperă.

„Investițiile ‘pozitive pentru natură’ – cum ar fi soluțiile bazate pe natură pentru infrastructură sau returnarea terenurilor la starea naturală – ar putea crea peste 59 de milioane de locuri de muncă în orașele din întreaga lume și ar genera peste 1,5 trilioane de dolari în valoare anuală pentru afaceri până în 2030”, spune Ruta. „Analiza constată că cheltuirea a 583 de miliarde de dolari pe intervenții care îmbunătățesc natura și reduc impactul urban asupra biodiversității poate asigura beneficii economice semnificative pe măsură ce orașele devin mai reziliente, mai locuibile și mai competitive.”

Soluțiile bazate pe natură includ protejarea bazinelor hidrografice urbane, conservarea sau restaurarea zonelor umede costiere sau încorporarea naturii în mediul construit. De exemplu, atât San Francisco, cât și Córdoba, Spania, au adoptat hotărâri locale care impun ca orice clădire cu o suprafață de acoperiș de 400 de metri pătrați (aproximativ 400 de metri pătrați) sau mai mult să aibă un acoperiș verde.

Un alt studiu de caz este Freetown, Sierra Leone. În 2017, orașul a fost inundat de trei zile de ploaie care au generat o alunecare de teren ce a ucis peste 1.000 de oameni și a lăsat peste 3.000 fără adăpost. Orașul a răspuns prin construirea de terasamente și plantarea a 21.000 de copaci autohtoni pentru a stabiliza versantul. Primarul orașului a încurajat, de asemenea, participarea publicului la această viziune transformatoare, lansând o campanie „Freetown the Treetown” (Freetown Orașul Copacilor) pentru a dubla acoperirea forestieră a orașului până la sfârșitul anului 2022. Campania a inclus o aplicație „Treetracker” care înregistrează progresul campaniei copac cu copac.

Transformarea unei zone urbane într-un Oraș cu biodiversitate necesită trei schimbări majore, conform Forumului Economic Mondial:

1. Adoptarea unei „abordări sistemice” a guvernanței urbane: Aceasta înseamnă luarea deciziilor care țin cont de nevoile lumii naturale și ale tuturor populațiilor umane afectate, în loc să se facă doar ceea ce este cel mai ieftin pentru a rezolva problemele imediate.
2. Încorporarea naturii în planificarea urbană: Aceasta înseamnă construirea orașelor având în vedere natura, atât prin conservarea habitatelor existente, cât și prin încorporarea vegetației în designul urban prin elemente precum coridoarele verzi sau acoperișurile verzi.
3. Crearea unor orașe verzi atractive pentru investitori: Aceasta înseamnă standardizarea datelor privind biodiversitatea care pot fi utilizate pentru a ghida investițiile și crearea de noi piețe, astfel încât investiția în natură să devină mai puțin riscantă.

Orașele viitorului

Accentul pus în raport pe rolul orașelor ca fiind atât cauze, cât și soluții la criza climatică a fost reiterat de cel de-al șaselea Raport de Evaluare al Grupului de Lucru III al Comisiei Internaționale pentru Schimbările Climatice (IPCC) privind atenuarea schimbărilor climatice, publicat în aprilie.

Într-o conferință de presă anunțând raportul, vicepreședintele Grupului de Lucru III al IPCC, Diana Ürge-Vorsatz, a declarat reporterilor că orașele pot face o diferență prin îmbunătățirea planificării urbane, promovarea producției și consumului durabil de bunuri de consum, electrificarea rețelei și încurajarea stocării carbonului prin soluții bazate pe natură, precum acoperișurile verzi, plantarea copacilor și lacurile urbane.

„Există un potențial semnificativ pentru reducerea emisiilor”, a spus ea.

Ambele rapoarte apar în contextul în care orașele găsesc modalități de a-și reveni după pandemia de coronavirus, ceea ce a dus la idei creative, cum ar fi planul Barcelonei de a converti 21 de străzi – totalizând aproximativ 32 de kilometri – în spații verzi pietonale, așa cum a relatat Reuters.

„Pe măsură ce orașele se gândesc la construirea pentru viitorul post-pandemic, ele au prioritatea de a oferi cetățenilor lor o calitate a vieții mai echitabilă și mai prosperă, protejându-și resursele naturale”, spune Mauricio Rodas, copreședinte al Comisiei Globale pentru Orașe cu biodiversitate până în 2030 și fost primar al orașului Quito, Ecuador, în comunicatul de presă al Forumului Economic Mondial.