Auzim adesea despre dioxidul de carbon atunci când discutăm despre schimbările climatice, dar uneori este important să revenim și să examinăm de ce un nivel prea ridicat de CO2 în atmosferă este dăunător.
Tipuri de gaze cu efect de seră și funcția lor
CO2 — un gaz natural care este, de asemenea, emis în cantități mari de activitatea umană — este unul dintre numeroasele gaze cu efect de seră din atmosfera noastră. Alte gaze cu efect de seră includ vaporii de apă, metanul, ozonul, oxidul de azot și halocarburile. Pentru a înțelege impactul acestor gaze, începem cu soarele, care trimite radiații solare sub formă de lumină către Pământ. Atmosfera deviază o parte din această radiație, în timp ce restul atinge suprafața planetei și încălzește uscatul și oceanele. Pământul își radiază apoi propria căldură înapoi sub formă de raze infraroșii. Unele dintre aceste raze scapă din atmosferă, în timp ce altele sunt absorbite și apoi reemise de gazele atmosferice. Aceste gaze – gazele cu efect de seră – ajută la menținerea planetei la temperatura sa normală.
Activitățile umane și influența asupra climei
Timp de milioane de ani, producția de gaze cu efect de seră a fost reglementată de sistemele naturale ale planetei. Gaze au fost absorbite și emise la o rată destul de constantă. Temperaturile, între timp, au fost menținute la un nivel care a susținut viața în întreaga lume. Agenția pentru Protecția Mediului caracterizează acest lucru ca fiind „un echilibru”.
Oamenii au modificat acest echilibru începând cu a doua jumătate a anilor 1700, la începutul Revoluției Industriale. De atunci, am adăugat gaze cu efect de seră, în principal CO2, în atmosferă la o rată constant crescătoare, captând căldura și încălzind planeta. Deși există mai multe gaze cu efect de seră — unele sunt mai puternice decât altele — CO2 reprezintă în prezent aproximativ 84% din toate gazele cu efect de seră emise de activitățile umane, totalizând aproximativ 30 de miliarde de tone pe an. Cea mai mare parte a acestuia provine din arderea combustibililor fosili pentru electricitate și transport, deși procesele industriale și silvicultura contribuie, de asemenea, semnificativ.
Înainte de Revoluția Industrială, nivelurile de CO2 erau de aproximativ 270 de părți pe milion (ppm). Nivelurile de CO2 erau de aproximativ 313 ppm în 1960. Au atins 400 ppm la începutul acestui an. Mulți oameni de știință din domeniul climei spun că nivelurile trebuie reduse la 350 ppm pentru a evita efectele schimbărilor climatice.
Dioxidul de carbon nu afectează doar atmosfera, conform NASA. A făcut, de asemenea, oceanele cu aproximativ 30% mai acide, afectând o mare varietate de organisme marine. Se așteaptă ca acest procent să crească și în anii următori.
Evident, tot acest carbon pe care l-am adăugat în atmosferă nu va dispărea peste noapte. Efectele sale vor fi distructive și de lungă durată. Dar înțelegând impactul CO2, sperăm să putem face pași pentru a reduce emisiile noastre și, dacă avem noroc, să evităm efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice care urmează.
