Sigur, aveți mai puțini copii și mâncați mai puțină carne. Sau, alternativ, votați, organizați-vă, inovați…
Nu am fost niciodată un mare fan al concentrării ecologiștilor pe schimbarea stilului de viață pentru a combate schimbările climatice. Ia o problemă colectivă, sistemică și societală și încearcă să o rezolve la cel mai mic și neputincios nivel — cam ca și cum ai încerca să muți o infestare de furnici, câte o furnică mică odată.
Nu vă înșelați, schimbările de stil de viață la un nivel suficient de larg pot și chiar aduc rezultate. De la creșterea vânzărilor de mașini electrice la americanii care mănâncă mai puțină carne de vită, alegerile de consum mai ecologice și schimbările de stil de viață — luate în ansamblu — influențează deja emisiile naționale și globale. Doar că promovarea acestor schimbări printr-un apel la latura noastră mai bună probabil ne va face să predicăm celor deja convinși.
Katherine a raportat recent despre un studiu de la Universitatea Lund din Suedia, care a urmărit să cuantifice impactul pe care diferite schimbări de stil de viață l-ar putea avea asupra amprentei de carbon individuale. Iată principalele descoperiri:
1. A avea un copil mai puțin: „O medie pentru țările dezvoltate de 58,6 tone echivalent CO2 (tCO2e) reduceri de emisii pe an.”
2. Renunțarea la mașină: „2,4 tCO2e economisite pe an.”
3. Evitarea călătoriilor cu avionul: „1,6 tCO2e economisite pe zbor transatlantic dus-întors”
4. Adoptarea unei diete bazate pe plante: „0,8 tCO2e economisite pe an”
Evident, sugestia numărul unu se remarcă atât prin sacrificiul relativ (pentru persoanele care își doresc copii, cel puțin!) cât și prin impactul pe care l-ar avea. Business Green spune că cifra a fost obținută calculând „impactul de carbon al unui copil nou și al descendenților săi și împărțindu-l la durata de viață a părintelui.”
Dar asta ridică întrebarea, cât de departe mergi pe linia descendenților?! Și chiar suntem absolviți de propriile emisii pentru că părinții noștri sunt responsabili? („N-am cerut niciodată să mă nasc!” a strigat fiecare adolescent, vreodată.)
Acesta, cred, ajunge la esența motivului pentru care sunt neliniștit în legătură cu o concentrare pe stilul de viață individual: Situațiile noastre culturale, geografice, socio-economice și familiale variază atât de mult încât o concentrare excesivă pe amprenta individuală cade rapid în capcana testului de puritate. Dacă suntem atât de ocupați să ne certăm care dintre noi este cel mai ecologist într-o societate decisiv ne-ecologistă, nu reușim să construim o mișcare care să ne poată duce pe toți înainte.
Acestea fiind spuse, studii precum acesta pot fi utile în ghidarea priorităților noastre. Ne pot ajuta pe măsură ce fiecare ne planificăm ce este realist pentru noi și familiile noastre. Și, mai important, ne pot ajuta să identificăm ce semnale politice — politica de planificare familială, taxele pe combustibil, subvențiile agricole, planificarea urbană etc. — sunt cele mai influente pe care să lucrăm pentru a schimba alegerile colective de stil de viață pe care le facem.
Acesta este de fapt un lucru cu care autorii studiului sunt 100% de acord. Iată cum Business Green le rezumă poziția:
Deci, cu siguranță, mâncați-vă brânza vegană sau burgerii de vită și ciuperci și însoțiți-vă singurul copil la școală. Nu este că nu faceți o diferență. Dar cel mai mare impact pe care oricare dintre noi îl poate avea este prin prioritizarea modului în care votăm, agităm, facem lobby, investim, protestăm și inovăm pentru schimbări care depășesc impacturile noastre individuale către o schimbare a normelor noastre colective și societale.
Sugerez să ne prioritizăm eforturile în consecință.
