Ce este hardscapingul? Este sustenabil?

Hardscapingul se referă la elementele ne-organice dintr-un peisaj, cum ar fi aleile, terasele din lemn/material tare (deck-uri), căile de acces auto, patiourile, zidurile, treptele și alte structuri create de om. Hardscapingul sustenabil poate implica materiale ecologice și un design peisagistic ce susține fauna locală și reduce poluarea. Acest lucru înseamnă că există modalități de a reduce impactul asupra mediului fără a sacrifica obiectivele de amenajare a peisajului.

Beneficiile hardscapingului sustenabil

Hardscapingul de aproape orice tip poate avea numeroase beneficii pentru sustenabilitate. De asemenea, puteți lua măsuri specifice pentru a adăuga și mai multe avantaje ecologice.

Înlocuiți gazonul

Gazonul este o monocultură, reducând biodiversitatea potențială a curții dumneavoastră. Iarba este cultura cea mai irigată din Statele Unite, necesitând o estimare de 34 de miliarde de litri de apă pe zi.

Cu hardscapingul, veți fi mai puțin tentat să aplicați îngrășăminte, pesticide sau erbicide care ajung în sistemul local de apă, se infiltrează în apele subterane sau dăunează faunei sălbatice native.

Folosiți materiale din surse locale

Materialele pentru hardscaping provin aproape întotdeauna din cariere locale, datorită costului ridicat al transportului materialelor grele cu o valoare de piață relativ scăzută. Aceasta înseamnă emisii de carbon mai mici în transport.

Folosiți mai puțină apă

Hardscapingul este adesea integrat în xeriscaping—amenajarea peisajului cu utilizare minimă sau deloc de apă, în afară de ceea ce oferă natura—ceea ce poate economisi sute de litri de apă anual și poate reduce emisiile de carbon utilizate pentru a furniza acea apă curată.

Reduceți scurgerea apei pluviale

Suprafețele pavate (hardscapes) pot crește foarte ușor scurgerea apei pluviale și eroziunea solului. Cu toate acestea, suprafețele pavate sustenabile folosesc materiale permeabile care permit apei să se infiltreze în sol, nu în canalizare. Scurgerea excesivă a apei pluviale suprasolicită sistemele municipale de tratare și spală toxinele în cursurile de apă.

Întreținere redusă a grădinii

Americanii petrec în medie două ore pe zi cu îngrijirea gazonului și a grădinii, conform celui mai recent studiu American Time Use Survey al Biroului de Statistică al Muncii din SUA. Cu toate acestea, o zonă amenajată cu hardscaping necesită puțină întreținere. Asta înseamnă adesea mai puțini combustibili fosili folosiți pentru a opera mașini de tuns iarba, trimmere, suflante de frunze și alte echipamente de grădină.

Reduceți acumularea de gheață

Deoarece hardscapingul sustenabil permite apei pluviale să se infiltreze în sol, se formează adesea mai puțină gheață pe suprafețele pavate în regiunile cu ierni reci. Aceasta înseamnă pasaje pietonale sau căi de acces auto mai sigure și o nevoie redusă de sare pentru dezghețare.

Sfaturi pentru hardscaping sustenabil

Cei trei R comuni multor eforturi de sustenabilitate se aplică și în hardscaping: reduceți, refolosiți și reciclați. Adăugați „susțineți fauna locală” la această listă și sunteți complet pregătit pentru un hardscaping sustenabil.

Reduceți scurgerea și eroziunea

Puteți reduce scurgerea apei pluviale utilizând pavele permeabile, pietriș, sau alte materiale care permit apei pluviale (și oxigenului) să se infiltreze în solul de dedesubt. Pavelele permeabile nu sunt însă potrivite pentru toate peisajele. Acestea sunt așezate în mai multe straturi de nisip, pietriș și alte materiale agregate care permit apei pluviale să se dreneze adecvat. Deoarece stratul de bază al pavelelor permeabile este săpat mai adânc decât cel al pavelelor ne-permeabile, instalarea lor sub coroana unui copac poate deranja sau chiar distruge rădăcinile care mențin copacii sănătoși și stabili.

Atunci când sunt folosite suprafețe impermeabile, alternați-le cu suprafețe permeabile, cum ar fi aleile de pietriș. O alee auto cu benzi permite creșterea ierbii sau a altor vegetații între suprafețele pavate pe care se circulă. De asemenea, puteți înclina gradual orice suprafață impermeabilă, astfel încât apa pluvială să se scurgă departe de stradă și în straturile de grădină sau într-o grădină pluvială.

Adăugarea unui butoi pentru apă de ploaie reduce și mai mult pierderea de apă și eroziunea solului.

Folosiți materiale reciclate

Luați în considerare utilizarea materialelor reciclate din beton recuperat, agregate de sticlă sau alte materiale de construcție care altfel ar ajunge la groapa de gunoi. Mulți furnizori de materiale peisagistice vând materiale reciclate pentru hardscaping, dar și groapa locală de gunoi ar putea vinde alte materiale reutilizabile. Materialele reciclate pot fi, de asemenea, folosite pentru a construi ziduri de grădină, fose de foc (fire pits), straturi înălțate, alei pietonale și alte structuri. Pavelele pot fi, de asemenea, fabricate din materiale naturale precum argila.

Structurile din lemn precum straturile înălțate sau terasele din lemn/material tare (deck-uri) pot fi realizate din lemn reciclat sau lemn recuperat. De asemenea, puteți folosi bușteni căzuți—vopsiți sau altfel conservați—goliți pe interior pentru a fi folosiți ca jardiniere, sau ca borduri pentru patiouri, alei, zone cu nisip (sandboxes) sau straturi de grădină. Asigurați-vă doar că lemnul nu este tratat cu substanțe chimice toxice, mai ales dacă cultivați alimente în apropiere.

Susțineți fauna locală

Utilizarea materialelor permeabile pentru hardscaping face solul de dedesubt propice vieții subterane, fie că este vorba de râme, albine care cuibăresc în sol și alte insecte benefice, microorganisme importante și rădăcini de plante—toate esențiale pentru orice ecosistem sănătos. Mai multă viață există sub sol decât deasupra lui.

Între zonele amenajate cu hardscaping, plantați straturi de grădină cu arbori, arbuști nativi, și flori perene pentru a crea habitate pentru fauna sălbatică și a atrage polenizatorii.

Folosiți dale de piatră cu forme neregulate, lăsând spații nepavate între ele pentru a permite drenajul, apoi plantați în aceste spații nepavate plante native cu creștere joasă, cum ar fi floarea-de-piatră (Phlox subulata), căpșuni sălbatici (Fragaria virginiana), Paxistima canbyi (Canby’s mountain lover) sau alte plante native cu creștere joasă, pentru a umple spațiile nepavate și a împiedica apariția buruienilor.