Albinele melifere reprezintă doar o mică fracțiune din cele 20.000 de specii cunoscute de albine, dar noi dovezi arată că ar putea fi cele mai democratice. Se disting de alte albine în principal prin producția de miere și construcția de cuiburi din ceară. După cum explică Universitatea Cornell, ele iau și decizii colective bazate pe un concurs de dans democratic.
Thomas Seeley este profesor de neurobiologie și autorul cărții, “Democrația albinelor.” După cum descrie Seeley, atunci când un stup devine suprapopulat, aproximativ două treimi din albine vor părăsi cuibul cu o regină bătrână. O colonie de albine melifere constă de obicei dintr-o regină fertilă și câteva mii de trântori, sau masculi fertili. Există, de asemenea, o populație mare de albine lucrătoare sau cercetașe sterile.
Adunându-se într-o locație temporară, ele vor trimite sute de cercetașe pentru a căuta cea mai bună nouă casă. Și când se întorc la stup, albinele își anunță descoperirile printr-un dans. Dacă cercetașa îi place locul posibil nou, ea va dansa energic. Dacă este indiferentă, mișcările ei sunt mai leneșe.
După cum explică Seeley, „O cercetașă ajustează durata dansului în funcție de calitatea locului. Are o capacitate înnăscută de a evalua calitatea locului și este onestă; dacă locul este mediocru, nu îl va promova insistent.” Acest lucru determină, la rândul său, albinele să investigheze singure locurile. Și noua casă este aleasă odată ce majoritatea este de acord că este potrivită.
Aceasta înseamnă că albinele funcționează ca un fel de super-creier colectiv. Fiecare albină contribuie cu suficiente informații pentru a ajuta grupul să ia cea mai bună decizie ca întreg. După cum spune Seeley, „Constanțe de acest gen sugerează că există principii generale de organizare pentru construirea de grupuri mult mai inteligente decât cei mai inteligenți indivizi din ele.”
Cu alte cuvinte, deoarece fiecare albină are același interes comun, ele iau cele mai bune decizii cu membri diferiți și un lider imparțial.
