Ne-am plâns mult timp de tot ce e „inteligent”, scriind laude despre case „dumbo”, cutii „dumbo”, și orașe „dumbo”. Nu vom mai face asta: Folosirea cuvântului „dumb” (prost) este discriminatorie. Nici nu suntem singuri în a ne plânge de absurditatea „inteligenței”. Scriind în Yale 360, Jim Robbins explică de ce luciul orașelor inteligente odinioară lăudate pălește și analizează câteva dintre propunerile de orașe inteligente aflate pe planșetă și la coșul de gunoi. El îl citează pe Boyd Cohen, profesor și strateg climatic la școala de afaceri EADA din Barcelona, despre ce trebuie să vină mai întâi:
Simplu! Și nu foarte diferit de ceea ce am concluzionat: Cel mai mare factor unic în amprenta de carbon a orașelor noastre nu este cantitatea de izolație din pereții noștri, ci zonarea.
Robbins notează că există unele idei de oraș inteligent care sunt utile, inclusiv senzori inteligenți de poluare în Londra care arată zonele poluate ce trebuie evitate, deși pare că eliminarea vehiculelor murdare care sunt sursa poluării ar fi mai rezonabilă. Sau pubelă inteligentă care semnalează când este plină, deși eliminarea deșeurilor de unică folosință care umplu în mare parte acele pubele ar putea fi mai logică în aceste vremuri. Sau sisteme de „parcare inteligentă” care sfătuiesc șoferii unde există un loc liber, când am putea sugera eliminarea mașinilor. Pe scurt, aproape fiecare soluție inteligentă enumerată aici rezolvă o problemă care ar putea fi rezolvată într-un mod mai simplu, cu tehnologie joasă, în loc să adauge un strat de complexitate și „inteligență”.
În schimb, trebuie să dăm la o parte straturile și să ne întoarcem la elementele de bază.
Inginerul civil Shoshana Saxe a susținut același punct de vedere într-un articol de opinie pentru The New York Times—intitulat „Ce Avem cu Adevărat Nevoie Sunt Orașe Bune ‘Dumbo'” în varianta tipărită și „Sunt Inginer și Nu Cred în Orașele Inteligente” online—care a criticat districtul „inteligent” propus pentru Toronto de Sidewalk Labs, acum anulat.
Așa a făcut și Amanda O’Rourke de la 8-80 Cities în articolul său „Orașele Inteligente Ne Îngreunează Mintea.” Ea a scris:
Amy Fleming a abordat subiectul în The Guardian în „Argumentul pentru… a crea orașe cu tehnologie joasă ‘dumbo’ în loc de cele ‘inteligente’.” Fleming a scris:
Avem nevoie de orașe făcute corect
Iată o mulțime de oameni foarte inteligenți care laudă orașele „dumbo”, ca o reacție negativă la cuvântul „inteligent”. Am petrecut ceva timp la „fântâna” noastră virtuală de apă încercând să găsim o alternativă non-discriminatorie la „dumb” (prost), iar cea mai bună variantă pe care am găsit-o a fost „simplu”. Dar aceasta este abordarea greșită. Așa cum subliniază Robbins, farmecul „orașelor inteligente” a pălit. Nu trebuie să căutăm opuse și antonime. Ar trebui să fim pozitivi în legătură cu orașele făcute corect.
Arhitectul Michael Eliason a scris mult despre design urban recent pe noul său site Larchlab, așa că l-am întrebat despre părerea sa despre orașele inteligente. El spune pentru PlanetaNoastra:
Într-o postare recentă, „Care este modul corect de a construi în criza climatică,” am încercat să schițez povestea orașelor făcute corect:
- Densitate făcută corect: Așa cum am notat în The Guardian despre densitatea Goldilocks: „Destul de densă pentru a susține străzi principale vibrante cu magazine și servicii pentru nevoile locale, dar nu atât de înaltă încât oamenii să nu poată folosi scările la nevoie. Destul de densă pentru a susține infrastructura de biciclete și transport în comun, dar nu atât de densă încât să fie nevoie de metrouri și garaje subterane imense. Destul de densă pentru a construi un sentiment de comunitate, dar nu atât de densă încât toată lumea să alunece în anonimat.”
- Înălțime făcută corect: Așa cum a notat arhitectul Piers Taylor, „Orice sub două etaje, locuințele nu sunt suficient de dense, orice mult peste cinci devine prea intensiv din punct de vedere al resurselor.”
- Design făcut corect: Așa cum a notat Eliason, trebuie să ne schimbăm codurile de construcție pentru a permite designuri mai flexibile. „Multe sunt urbanismele mai mici, cu granulație fină, care creează orașe grozave despre care vorbim atât de des,” a scris el. „Pot fi potrivite pentru familii, cu o diversitate de tipuri de unități, și sunt eficiente atât din punct de vedere al spațiului, cât și al energiei.”
- Carbon încorporat și operațional făcut corect: Așa cum notează Emily Partridge de la Architype: „Folosind materiale care necesită mai puțină energie pentru a fi produse și care sunt fabricate din materiale naturale, cum ar fi lemnul și izolația din ziare reciclate, în loc de oțel, beton și izolații din plastic.”
Și bineînțeles, trebuie să încheiem cu cel mai bun tweet urbanistic din toate timpurile, care împlinește 10 ani, așa cum notează Taras Grescoe:
