Paula Melton scrie un articol important și ridică niște întrebări serioase despre iubita noastră construcție din lemn masiv.
Am mai spus că ar trebui să ne gândim la carbonul încorporat în tot ceea ce construim sau cumpărăm. La BuildingGreen, Paula Melton scrie o postare importantă despre Urgența Carbonului Incorporat și Ce Puteți Face în Legătură cu El.
Melton definește carbonul încorporat ca fiind gazele cu efect de seră, dioxid de carbon, eliberate atunci când construim clădirile, menționând că fabricarea materialelor de construcție reprezintă 11% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră.
Carbonul încorporat aproape că nu merita discutat înainte, deoarece era copleșit de energia operațională. Însă, pe măsură ce clădirile devin mai eficiente, impactul său devine proporțional din ce în ce mai mare.
Melton analizează carbonul încorporat al diferitelor materiale, inclusiv betonul, oțelul și construcțiile din lemn. Ea notează că „raportat la greutate, oțelul are o amprentă de carbon încorporat mult mai mare decât betonul”, dar acest lucru nu este relevant, deoarece structurile din oțel sunt mult mai ușoare. Ea oferă recomandări inteligente privind utilizarea mai puțină a ambelor materiale prin gândirea la proiectare și inginerie, de exemplu, pentru beton: „Evitați supra-ingineria fără un motiv întemeiat: colaborați cu inginerul structurist pentru a vă asigura că folosiți doar atâta beton cât aveți cu adevărat nevoie.” Și pentru oțel: „Luați în considerare o structură cu contravântuiri în loc de una cu cadre moment, și colaborați cu inginerul structurist pentru a gestiona impactul arhitectural.”
Este lemnul chiar atât de minunat?
© Waugh Thistleton Architects
Ea pune, de asemenea, sub semnul întrebării dacă lemnul este la fel de bun pe cât continuăm noi, cei de la PlanetaNoastra, să spunem că este.
Melton face referire la studii care arată că pădurile sunt tăiate prea devreme, că diferite tipuri de lemn sechestrează cantități diferite de carbon și că uscarea în cuptor consumă multă energie.
Melton încheie cu aproape aceleași sfaturi pe care le-a dat pentru beton și oțel: folosiți-l în mod responsabil.
Orice ați folosi, folosiți responsabil.
Există multe alte aspecte în acest articol important, dar concluzia principală este că trebuie să ne gândim mai mult la ceea ce construim, precum și din ce construim. Cea mai importantă întrebare este prima: putem repara ceea ce avem deja? „Prima întrebare care trebuie pusă pentru orice proiect este dacă este necesară o construcție nouă. Evitând utilizarea de materiale noi, evităm complet impactul acestora.”
© FR-EE / Fernando Romero Enterprise
Citind asta, mi-a venit să zâmbesc, având în vedere că își ilustrează articolul cu o imagine a noului Aeroport din Mexico City proiectat de Fernando Romero Enterprise și Foster + Partners. Acesta a avut o evaluare completă a ciclului de viață pentru a calcula carbonul încorporat, ceea ce nu include faptul că zborul este responsabil pentru aproape la fel de multe emisii de gaze cu efect de seră ca și betonul. Cu siguranță, întrebarea dacă acest lucru era necesar începe de acolo.
Acesta este ceea ce am numit noi Suficiență Radicală – „De ce avem cu adevărat nevoie? Care este minimul care va îndeplini sarcina? Ce este suficient?”
Următorul pas este să proiectăm lucrurile corect, pentru a folosi cât mai puține din acele materiale, oricare ar fi ele. Aceasta este ceea ce am învățat de la Nick Grant și de la Simplitatea sa Radicală.
Și, bineînțeles, fiecare clădire ar trebui proiectată să folosească cât mai puțină energie posibil, pentru Eficiență Radicală.
