Ce Este Extincția Animalelor?

Extincția unei specii de animale are loc atunci când ultimul membru individual al speciei respective moare. Deși o specie poate fi „dispărută în sălbăticie”, specia nu este considerată dispărută până când fiecare individ – indiferent de locație, captivitate sau capacitatea de reproducere – a pierit.

Extincția naturală vs. extincția cauzată de om

Majoritatea speciilor au dispărut ca urmare a cauzelor naturale. În unele cazuri, prădătorii au devenit mai puternici și mai numeroși decât animalele asupra cărora vânau; în alte cazuri, schimbările climatice severe au făcut ca teritorii anterior ospitaliere să devină nelocuibile.

Cu toate acestea, unele specii, cum ar fi porumbelul călător, au dispărut din cauza pierderii habitatului cauzate de om și a supra-vânătorii. Problemele de mediu cauzate de om creează, de asemenea, provocări severe pentru o serie de specii aflate acum pe cale de dispariție sau amenințate.

Extincții în masă în timpurile antice

Endangered Species International estimează că 99,9% dintre animalele care au existat vreodată pe pământ au dispărut din cauza evenimentelor catastrofale care au avut loc în timp ce Pământul evolua. Când astfel de evenimente duc la moartea animalelor, se numește extincție în masă. Pământul a experimentat cinci extincții în masă din cauza evenimentelor cataclismice naturale:

1. Extincția în Masă Ordoviciană a avut loc acum aproximativ 440 de milioane de ani, în timpul Erei Paleozoice și a fost probabil rezultatul derivei continentale și a unei schimbări climatice ulterioare în două faze. Prima parte a acestei schimbări climatice a fost o eră glaciară care a distrus speciile incapabile să se adapteze la temperaturile frigide. Al doilea eveniment cataclismic a avut loc atunci când gheața s-a topit, inundând oceanele cu apă care nu avea cantități suficiente de oxigen pentru a susține viața. Se estimează că 85% dintre toate speciile au pierit.
2. Extincția în Masă Devoniană, care a avut loc acum aproximativ 375 de milioane de ani, a fost atribuită mai multor factori potențiali: niveluri diminuate de oxigen în oceane, răcirea rapidă a temperaturilor aerului și, posibil, erupții vulcanice și/sau impacturi cu meteoriți. Indiferent de cauză sau cauze, aproape 80% dintre toate speciile – terestre și acvatice – au fost eliminate.
3. Extincția în Masă Permiană, cunoscută și sub denumirea de „Marea Moarte”, a avut loc acum aproximativ 250 de milioane de ani și a dus la dispariția a 96% dintre speciile de pe planetă. Cauzele posibile au fost atribuite schimbărilor climatice, impacturilor cu asteroizi, erupțiilor vulcanice și dezvoltării rapide ulterioare a vieții microbiene care a prosperat în medii bogate în metan/bazalt, cauzate de eliberarea gazelor și a altor elemente în atmosferă ca urmare a acestor activități vulcanice și/sau impacturi cu asteroizi.
4. Extincția în Masă Triasic-Jurassic a avut loc acum aproximativ 200 de milioane de ani. Eliminând aproximativ 50% dintre specii, a fost probabil punctul culminant al unei serii de evenimente de extincție mai mici care au avut loc pe parcursul ultimilor 18 milioane de ani ai Perioadei Triasice din Era Mesozoică. Cauzele posibile citate sunt activitatea vulcanică, împreună cu inundațiile de bazalt rezultate, schimbările climatice globale și schimbările de pH și nivel al mării în oceane.
5. Extincția în Masă K-T a avut loc acum aproximativ 65 de milioane de ani și a dus la extincția a aproximativ 75% dintre toate speciile. Această extincție a fost atribuită activității meteoritice extreme, rezultând un fenomen cunoscut sub numele de „iarnă de impact” care a alterat drastic clima Pământului.

Criza extincției în masă cauzate de om

În timp ce extincțiile în masă anterioare au avut loc cu mult înainte de istoria consemnată, unii oameni de știință cred că o extincție în masă are loc chiar acum. Biologii care cred că Pământul trece printr-o a șasea extincție în masă, atât a florei, cât și a faunei, trag un semnal de alarmă.

În timp ce nu au existat extincții în masă naturale în ultimii jumătate de miliard de ani, acum că activitățile umane au un impact cuantificabil asupra Pământului, extincțiile au loc într-un ritm alarmant. Deși o anumită extincție are loc în natură, nu este în numărul mare experimentat astăzi.

Rata de extincție din cauze naturale este, în medie, de una până la cinci specii anual. Cu toate acestea, prin activități umane precum arderea combustibililor fosili și distrugerea habitatelor, pierdem specii de plante, animale și insecte într-un ritm alarmant de rapid.

Statisticile de la Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) estimează că între 150 și 200 de specii de plante, insecte, păsări și mamifere dispar în fiecare zi. Alarmannt, această rată este de aproape 1.000 de ori mai mare decât rata „naturală” sau „de fond” și, conform biologilor, mai cataclismică decât orice a văzut Pământul de când au dispărut dinozaurii acum aproape 65 de milioane de ani.