A lucra pământul pentru hrană este una dintre cele mai de bază preocupări umane. Totuși, astăzi, puțini oameni se ocupă de grădinăritul pentru hrană, deși unii, precum soacra mea, o fac cu sfințenie. Pentru ea și mulți alții, grădinăritul este mai mult decât o modalitate de a ieși în natură; este terapie.
„Este atât de satisfăcător să vezi roadele muncii tale”, îmi spune ea. Se pare că cercetările o susțin.
Valoarea grădinăritului pentru sănătatea mentală a fost documentată pentru prima dată în secolul al XIX-lea de către Dr. Benjamin Rush, recunoscut ca părintele psihiatriei americane. Dezvoltându-se ca metodă de sine stătătoare, terapia horticolă a câștigat respect ca resursă valoroasă pentru tratarea veteranilor de război în anii 1940 și 1950.
Astăzi, terapia horticolă este utilizată pentru a ajuta la tratarea tulburării de stres post-traumatic, a depresiei și a anxietății.
Ce știu grădinarii
Cum funcționează? „Cea mai simplă explicație pentru motivul pentru care oamenii se bucură de horticultură este pentru că îi aduce în contact strâns, intim, cu natura, ceva ce de multe ori lipsește în experiența vieții moderne”, spune Dr. Elan Barenholz, profesor asociat de psihologie la Universitatea Florida Atlantic. „O multitudine de studii au descoperit că oamenii vor alege, în general, cadre care conțin vegetație naturală în detrimentul celor care nu conțin.”
Chiar și în interior, verdeața are beneficii. „Întâlnirea întâmplătoare cu plantele într-o plimbare, în curtea ta – chiar și plantele de interior la locul de muncă – s-a dovedit a avea o multitudine de beneficii pentru sănătate, incluzând reducerea stresului, scăderea tensiunii arteriale și îmbunătățirea generală a dispoziției”, continuă Barenholz. Un studiu din 2010 publicat în Journal of Health Psychology a arătat că, deși atât cititul unei cărți, cât și grădinăritul au redus nivelul de stres, grădinăritul a produs rezultate vizibil mai bune.
Un articol NPR din 2012 a evidențiat valoarea terapiei horticole într-un centru de detenție pentru minori, unde a fost utilizată pentru a ajuta copiii să-și construiască stima de sine și să-și gestioneze mai bine problemele emoționale. Pacific Quest este un program din Hawaii pentru adolescenți cu probleme, care se concentrează pe terapia horticolă. Pe parcursul a câtorva luni, copiii gestionează o grădină de la plantare până la recoltare, chiar și gătindu-și propria mâncare. Travis Slagle, director de terapie horticolă la Pacific Quest, îi spune NPR că mediul grădinii oferă un cadru calm, stabil, care nu se schimbă niciodată, un mediu care permite copiilor care provin din familii instabile să lase, în sfârșit, garda jos.
Natură și creștere
Sentimentele pozitive care vin odată cu lucrul pământului ar putea fi evolutive. „Strămoșii noștri vânători-culegători ar fi putut fi recompensați pentru că au ales să se stabilească în zone verzi care ofereau floră și faună abundente ca potențiale surse de hrană”, spune Barenholz. Sau ar putea fi învățate. „Oamenii au adesea amintiri frumoase de libertate și aventură legate de exterior, în timp ce interiorul poate fi mai mult asociat cu structura și munca”, explică el. Într-adevăr, puteți obține beneficii similare făcând o plimbare afară.
„Oricum”, conchide Barenholz, „până devenim adulți, este probabil să avem o dorință puternică pentru ameliorarea stresului și bunăstarea oferite de natură, care s-ar putea să nu aibă multe ieșiri în viața noastră de zi cu zi. Horticultura reprezintă un mod consecvent și fiabil de interacțiune cu natura care vă poate garanta că obțineți ‘doza’ de natură.”
