În urmă cu cincizeci de ani, pe 22 aprilie 1970, a avut loc prima Ziua Pământului, la care au participat 20 de milioane de oameni în demonstrații în Statele Unite, celebrând mediul înconjurător și protestând împotriva activităților care îl puneau în pericol.
Anul acesta, au fost planificate evenimente uriașe pentru a comemora cea de-a 50-a aniversare. Apoi, COVID-19 s-a răspândit în întreaga lume, iar aceste sărbători și proteste în persoană au fost anulate, lăsând totul în mediul digital.
Ziua Pământului a fost ideea senatorului Gaylord Nelson, un democrat din Wisconsin și un important activist de mediu. Denis Hayes, student absolvent la Harvard, a ajutat la organizarea unor cursuri la universități în timpul evenimentului și a fondat ulterior Rețeaua Ziua Pământului.
Mai recent, Hayes a tras o legătură între COVID-19 și schimbările climatice și modul în care guvernul SUA nu a reușit să gestioneze eficient niciuna dintre crize. Încă o dată, a cerut acțiune. „COVID-19 ne-a furat Ziua Pământului în acest an. Așadar, să facem din Ziua Alegerilor Ziua Pământului”, a scris el într-un articol de opinie în The Seattle Times. „Pe 3 noiembrie, nu votați pentru portofelul dumneavoastră, pentru tribul dumneavoastră politic sau pentru prejudecățile dumneavoastră culturale. Pe 3 noiembrie, votați pentru Pământ.”
Chiar și cei care nu doresc să introducă politica în discuție pot fi de acord că Pământul face cu siguranță ca această a 50-a aniversare să fie una memorabilă. În această perioadă ciudată, cu preocupări copleșitoare legate de sănătate și economie, planeta a primit o pauză și a oferit câteva motive de speranță.
O reducere a poluării aerului la nivel mondial
Cu măsuri de izolare majore în orașe din întreaga lume, au existat îmbunătățiri semnificative ale nivelurilor calității aerului în principalele centre urbane.
Măsurătorile de la sateliții NASA și Agenția Spațială Europeană (ESA) arată o reducere marcantă a cantității de dioxid de azot, un gaz produs din traficul rutier și alte procese de ardere a combustibililor fosili, peste zonele industrializate din Asia, Europa, Marea Britanie și SUA.
„Într-un anumit sens, efectuăm cel mai mare experiment global de poluare a aerului. Pe o perioadă relativ scurtă de timp, oprim sursele majore de poluanți ai aerului din industrie și transport”, scrie Paul Monks, profesor de chimie atmosferică și științe ale observației pământului la Universitatea din Leicester, în World Economic Forum.
La sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie, nivelurile de dioxid de azot peste orașe și locații industriale din Europa și Asia au scăzut cu până la 40% comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
Dar ce se va întâmpla atunci când oamenii se vor întoarce la muncă și afacerile se vor redeschide?
„Pandemia ne-ar putea arăta cum ar putea arăta viitorul cu mai puțină poluare a aerului sau ar putea indica doar amploarea provocării care ne așteaptă”, scrie Monks. „Cel puțin, ar trebui să determine guvernele și întreprinderile să ia în considerare modul în care lucrurile pot fi făcute diferit după pandemie, pentru a păstra îmbunătățirile temporare ale calității aerului.”
O scădere dramatică a emisiilor de carbon
Cu utilizarea transportului, cererea de energie electrică și activitatea industrială reduse în întreaga lume, emisiile globale de carbon se așteaptă să scadă cu 5,5% în acest an, conform unei analize realizate de Carbon Brief, un site web din Marea Britanie care se ocupă de evoluțiile din știința climei și energie.
„Criza coronavirusului ar putea declanșa cea mai mare scădere anuală din istorie a emisiilor de CO2 în 2020, mai mult decât în orice criză economică anterioară sau perioadă de război”, potrivit site-ului.
Cu toate acestea, această scădere nu este suficientă pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Emisiile ar trebui să scadă cu 7,6% în fiecare an între 2020 și 2030 pentru a fi pe cale să atingă obiectivul de temperatură de 1,5 grade C al pactului.
„Pentru a spune altfel, se așteaptă ca nivelurile de carbon atmosferic să crească din nou în acest an, chiar dacă reducerile emisiilor de CO2 sunt și mai mari”, potrivit Carbon Brief. „Concentrațiile crescânde de CO2 – și încălzirea globală asociată – se vor stabiliza numai după ce emisiile anuale vor ajunge la zero net.”
Apă mai curată
În Veneția, locuitorii au observat că apa din canalele iconice ale orașului a devenit mult mai limpede acum că orașul este în carantină. Ambarcațiunile turistice, taxiurile acvatice și ambarcațiunile de transport nu mai sunt permise pe apă, iar vaporetții sau autobuzele acvatice efectuează mai puține curse.
Membrii unui grup de Facebook numit Venezia Pulita (ceea ce înseamnă Veneția Curată în limba engleză) au încărcat fotografii ale orașului aproape de nerecunoscut de liniștit. Peștii au fost observați în canale, ceea ce este neobișnuit pentru apele de obicei pline de sedimente agitate de tot traficul canalelor, relatază CNN.
„Apa este albastră și limpede”, spune Gloria Beggiato, proprietara Hotelului Metropole și care are vedere la laguna Veneției, pentru The Guardian. „Este calmă ca o baltă, deoarece nu mai există valuri provocate de bărcile cu motor care transportă turiști de o zi. Și, desigur, navele de croazieră uriașe au dispărut.”
Animale mai fericite
Cu atât de mulți oameni care stau acasă, animalele au explorat cu precauție mai mult din Pământ. Cele care în mod tradițional ieșeau doar noaptea se aventurează acum în liniștea zilei, în timp ce altele care de obicei rămân la periferie se plimbă acum pe străzile goale.
Cerbii sika apar în afara habitatului lor normal din Nara, Japonia, curcanii sălbatici apar într-un parc din Oakland, California, iar orcile au mers mai departe în Burrell Inlet din Vancouver decât o fac în mod normal. Datorită lipsei de nave de croazieră, delfinii s-au întors în număr mai mare în portul italian Cagliari. Urșii și alte animale din Yosemite au avut o „petrecere” de când parcul s-a închis pe 20 martie, spune un ranger de acolo.
Oamenii observă, de asemenea, unele diferențe în orașe și chiar în propriile curți.
„Orașele sunt, de asemenea, locuri zgomotoase, iar zgomotul afectează modul în care diferite specii comunică între ele. Păsările trebuie să cânte mai tare și cu o înălțime mai mare decât omologii lor din mediul rural, ceea ce afectează calitatea percepută a cântecelor lor”, scrie Becky Thomas, lector superior în ecologie la Royal Holloway University of London, în The Conversation. „Cu zgomotul redus al traficului, am putea vedea diferențe în modul în care liliecii, păsările și alte animale comunică, oferind poate oportunități mai bune de împerechere.”
Poate că toate acestea sunt doar amintiri despre ceea ce reprezintă Ziua Pământului.
