Lipsa ploii a redus randamentul culturilor de cartofi la o treime din cât sunt de obicei.
Belgienii nu sunt cunoscuți pentru fervorile lor religioase, dar se pare că se roagă pentru ploaie ca niciodată până acum. Bernard Lefèvre, președintele asociației proprietarilor de standuri de cartofi prăjiți din țară, este foarte îngrijorat că lipsa ploii din această vară, și căldura extremă care o însoțește, vor avea un impact sever asupra culturilor de cartofi din Belgia – și de aceea oamenii se roagă pentru ceea ce el spune că este „prima dată”. Acest lucru contează deoarece cartofii sunt folosiți pentru a face cea mai faimoasă gustare a Belgiei, frites (cartofii prăjiți). După cum a declarat Lefèvre pentru Politico,
În acest moment, doar ploaia constantă ar putea salva culturile de cartofi. După cum a explicat fermierul Johan Geleyns, cartofii vor încolți dacă primesc prea multă ploaie, iar acest lucru pune probleme suplimentare:
Chiar și recolta de anul trecut este la mare căutare. Geleyns a declarat pentru Politico că a vândut un camion de cartofi vechi cu 200 de euro în mai, dar a primit recent un apel de la o altă companie dispusă să plătească 2.000 de euro pentru aceeași încărcătură. Romain Cools, secretarul general al Belgapom, cel mai mare cultivator de cartofi din țară, a declarat pentru The Guardian că, „în 2017, o tonă de cartofi se tranzacționa la 25 de euro [dar] acum vorbim despre 250 până la 300 de euro pe tonă.”
Între timp, Belgia s-a adresat Comisiei Europene pentru ajutor. Comisia a fost de acord să permită fermierilor să folosească terenuri care, de obicei, ar fi lăsate în pârloagă pentru a planta noi culturi pentru furaje și ca fermierii să primească plăți guvernamentale în octombrie, spre deosebire de decembrie, pentru a ușura puțin lucrurile. În plus,
Mai tulburător decât lipsa cartofilor prăjiți, însă, este să realizezi că acesta este cel mai probabil viitorul agriculturii în fața schimbărilor climatice – și ajutoarele guvernamentale nu o vor face să dispară. Insecuritatea alimentară este destinată să crească pe măsură ce culturile se luptă să facă față secetei. Este una să înțelegi asta în teorie, dar este cu totul altceva să trăiești prin asta – și să fii nevoit să refuzi o gustare iubită pentru că Pământul nu a putut-o produce într-un an dat.
Jean-Pascale van Ypersele, un climatolog belgian, este în mod nesurprinzător pesimist cu privire la situație:
Vom vedea dacă aceste rugăciuni vor face ceva. Până la urmă, se știe că ele rezolvă probleme complicate în America… nu?
