Desigur, Albert Einstein a pus bazele fizicii moderne, dar s-ar putea să nu fie omul la care ar trebui să aspire copiii voștri.
Nu, persoana la care ar trebui să privim cu admirație provine dintr-o altă școală a geniului. Conform propriilor sale cuvinte, este școala „muncii asidue, a perseverenței și a bunului simț.”
Acel om ar fi incredibil de productivul și, ocazional, îndrăznețul Thomas Alva Edison — el, adeptul școlii de gândire „inspirația înseamnă transpirație”.
Cel puțin, asta cred oamenii de știință — persoane mai mult decât familiarizate cu munca ambilor titani. Cercetătorii de la universitățile Penn State și William Paterson au ajuns la această concluzie după ce au efectuat o serie de studii cu studenți. Ei au descoperit că studenții erau mai motivați de tipul Edison, muncitor, decât de modelul lui Einstein „geniul este dreptul meu prin naștere”.
„Există un mesaj înșelător care spune că trebuie să fii un geniu pentru a fi om de știință”, explică într-un comunicat de presă coautorul studiului Danfei Hu, doctorand la Penn State. „Acest lucru pur și simplu nu este adevărat și poate fi un factor important care descurajează oamenii să urmeze o carieră în știință și să rateze o carieră grozavă. Dificultățile sunt o parte normală a activității științifice, iar talentul excepțional nu este singura condiție prealabilă pentru a reuși în știință. Este important să contribuim la răspândirea acestui mesaj în educația științifică.”
Publicându-și rezultatele săptămâna aceasta în Basic and Applied Social Psychology, cercetătorii speră că o apreciere mai mare a lui Edison va atrage mai mulți oameni către științe — mai ales într-un moment în care un număr tot mai mare de studenți renunță la aceste parcursuri profesionale. Rata de abandon școlar a devenit atât de pronunțată, încât oamenii de știință au inventat chiar o expresie pentru aceasta: conducta STEM care se scurge.
Munca asiduă este la îndemâna tuturor
Pentru a ajuta la schimbarea acestei tendințe, Hu și Janet N. Ahn de la Universitatea William Paterson s-au concentrat pe aspecte ale modelelor de rol pe care oamenii le-ar putea regăsi în ei înșiși. Puțini oameni își imaginează că au creierul lui Einstein. Dar etica muncii lui Edison, disponibilitatea sa de a face greșeli și determinarea sa absolută ar putea fi calități pe care le putem cultiva în noi înșine.
„Atribuirile pe care oamenii le fac succesului altora sunt importante deoarece aceste viziuni ar putea influența semnificativ dacă ei cred că și ei pot reuși”, notează Ahn. „Am fost curioși dacă convingerile aspiranților la cariere științifice despre ce a contribuit la succesul oamenilor de știință consacrați ar influența propria lor motivație.”
Hu și Ahn au efectuat trei studii, fiecare implicând 176, 162 și 288 de studenți. Pentru primul studiu, participanții au citit aceeași poveste — despre adversitatea tipică cu care se confruntă un om de știință pe parcursul unei cariere. Jumătate dintre studenți au fost informați că protagonistul poveștii era Einstein; cealaltă jumătate a fost informată că era Edison.
S-ar putea să fi fost aceeași poveste, dar știind că îl implica pe Einstein, studenții au presupus că și-a depășit dificultățile folosindu-și creierul uriaș. Însă, când Edison a fost eroul poveștii, studenții au aderat mult mai mult la ideea că și-a rezolvat problemele prin muncă asiduă. Într-adevăr, acești din urmă studenți au fost mai motivați să rezolve o serie de probleme de matematică.
„Acest lucru a confirmat că oamenii, în general, par să-l vadă pe Einstein ca pe un geniu, succesul său fiind în mod obișnuit legat de un talent extraordinar”, notează Hu. „Edison, pe de altă parte, este cunoscut pentru că a eșuat de peste 1.000 de ori încercând să creeze becul, iar succesul său este de obicei legat de perseverența și diligența sa.”
Asta nu înseamnă că Einstein a lenevit în drumul său spre revoluționarea științei. A muncit la fel de mult ca oricine. Însă percepția populară persistă că creierul său — ceva ce nu poate fi emulat — era fără egal. Deci, de ce să te ostenești să încerci să-i calci pe urme?
Știind cât de mult a muncit Edison, porecla sa — „Vrăjitorul din Menlo Park”, cum a fost numit de adepții săi adorați — s-ar putea să nu pară un nume atât de potrivit. Mai degrabă ca un vrăjitor din Oz, un om care a lucrat febril în spatele unei cortine. Un om cu un număr prodigios de succese, dar și cu multe eșecuri. Dar, în cele din urmă, cineva care a făcut lumea un loc mai bun.
Cu alte cuvinte, genul de om la care putem aspira cu toții.
„Aceste informații pot contribui la modelarea limbajului pe care îl folosim în manuale și planuri de lecții și a discursului public referitor la ceea ce este necesar pentru a reuși în știință”, explică Hu. „Tinerii încearcă întotdeauna să găsească inspirație și să imite persoanele din jurul lor. Dacă putem transmite mesajul că lupta pentru succes este normală, acest lucru ar putea fi incredibil de benefic.”
