M-am întors recent acasă dintr-o călătorie de afaceri internațională cu vestea că vom avea încă șapte guri de hrănit. Soția mea, Elizabeth, m-a întâmpinat la aeroport și, odată ce m-am urcat în mașină și mi-am pus centura, s-a întors spre mine și a spus: „Luăm găini”. Nu a fost o întrebare. A fost o afirmație.
Cumva, în cele două săptămâni cât am fost peste hotare, a devenit obsedată de găini. Susține că și-a dorit mereu să aibă, dar eu aud pentru prima dată despre asta. Spune că totul este despre a experimenta cum ar fi să ai animale. Găinile, la urma urmei, sunt cele mai ușor de deținut dintre animalele de exterior. (Poate ar trebui să fiu recunoscător că nu a vrut lame.) Și gândește-te la toate ouăle gratuite pe care le vom primi, a adăugat ea. Ouă de toate culorile. Roz, maro. Vom avea atât de multe încât le vom putea da vecinilor.
Următorul lucru pe care îl știu este că m-a pus pe canapea să mă uit la un documentar numit „Oameni-Găini”. Imaginează-ți expoziția canină Westminster, dar cu găini, și vei înțelege ideea:
Și-a amintit de papagalii conure și nimfele pe care le avusese în copilărie. La un moment dat, am observat și că agățase în sufragerie un tablou în ulei cu o găină. A susținut că planurile ei avicole sunt destin. (Acest tablou m-a ajutat, de asemenea, să realizez că ar trebui probabil să joc un rol mai activ în alegerea artei pentru casa noastră.)
În acest moment, coșul proverbial plecase din gară. Fie sunt de acord cu acest plan avicol, fie sunt tipul trist care nu și-a lăsat soția să-și îndeplinească visul ei aparent de o viață de a deține găini. Deci, cred că luăm găini.
E timpul să mergem la cumpărături de pui
„A lua găini” este mult mai ușor în 2019 decât era atunci când a fost publicat pentru prima dată Almanahul Fermierilor, acum 200 de ani. Puii de găină sunt la doar un click distanță. Am navigat pe MyPetChicken.com unde poți alege dintre zeci de rase – de la Cochin Bantam Friza Neagră la Appenzeller Spitzhauben. (Da, ambele sunt reale și poți vedea câțiva Appenzelleri în videoclipul de mai jos.)
Site-ul le are organizate pe categorii: rase deosebit de prietenoase, rase rare, rase care depun ouă de ciocolată. Pur și simplu le alegi pe cele pe care le dorești, le pui în coșul de cumpărături și ești gata. Este Amazon Prime-ul cumpărăturilor de găini.
În fiecare zi, o nouă carte despre cum să devii fermier de găini sosește prin poștă. Pentru a mă obișnui cu rolul de crescător de găini, soacra mea mi-a trimis o șapcă de baseball cu un cocoș pe ea. A spus că a încercat să găsească o șapcă cu găini, dar toate scriau „Doamnă Nebună cu Găini” și i-a fost teamă că m-ar descuraja.
Așa că acum îmi petrec tot timpul liber cercetând găini. Caut pe Google despre găini atât de mult încât Facebook a început să-mi afișeze reclame pentru tutuuri de găini (din păcate, mult prea reale). În timp ce citeam un articol despre dezarmarea arsenalului nuclear al Coreei de Nord, a apărut o reclamă banner pentru suplimente de ulei de oregano pentru păsări, lângă o poză cu Kim Jong-Un.
La sugestia soției mele, am început să o urmăresc pe The Chicken Chick pe Facebook. Locuitoarea din Connecticut are aproape 1 milion de urmăritori pe rețelele sociale și este autoarea mai multor cărți despre cum să crești găini. În fiecare zi, de obicei spre sfârșitul după-amiezii, înregistrează un Facebook Live cu ea plimbându-se prin curte și făcând treburi specifice găinilor – colectând ouă, curățând excremente și vorbind cu membrii ingenios denumiți ai turmei sale. (Ellen DeHeneres este preferata mea.) Într-o transmisiune recentă, găinile se încuiaseră accidental în coteț și a trebuit să se strecoare dramatic prin intrarea mică pe care o folosesc găinile pentru a ajuta la deblocarea ușii principale. Am găsit-o fascinantă. Aceasta este viața mea acum.
Oamenii care au locuit pe proprietatea noastră înainte de noi erau mai bine pregătiți să fie fermieri – soția avea talent la grădinărit, iar soțul era profesor de științe vegetale și ale solului. Vecinii noștri apropiați își folosesc terenul pentru a cultiva tot felul de legume. Noi nu suntem grădinari, cel puțin nu încă. Cine știe? Poate pe parcurs vom deveni. Dar, deocamdată, simțim că putem crește găini. (Este acesta termenul potrivit?)
Și acum ne pregătim pentru sosirea puilor. Vom primi șapte puițe. Până când vor fi suficient de mari pentru a se muta afară, pentru viața liberă la munte pe care am planificat-o pentru ele, își vor petrece primele șase până la opt săptămâni la Ferma Cohen, locuind într-un coteț din garajul nostru. Avem nevoie de provizii: hrană pentru găini, o placă de încălzire, o sticlă de apă cu niplu. Am început să facem cumpărături la un magazin numit Tractor Supply Company în mod regulat. Este retailerul perfect pentru viața rurală.
Acum trei săptămâni, nu auzisem literalmente niciodată de Tractor Supply Company, iar acum Elizabeth poartă unul dintre tricourile lor și suntem membri ai programului lor de fidelitate „Clubul Vecinilor”.
Între timp, tocmai am primit un e-mail de la MyPetChicken.com. Puii au eclozat de ziua mea și sunt pregătiți pentru expediere. Da, vor fi trimiși prin poșta Statelor Unite ale Americii într-o cutie cu găurele mici. Orice dată din trecutul nostru va fi pentru totdeauna marcată cu denumirea E.Î. – Era Înainte de Găini.
Urmează sosirea Co-găinilor…
„De la Atlanta la Appalachia” face parte dintr-o serie ocazională despre viața în sălbăticia Virginiei de Vest prin ochii unui bărbat care nu a visat niciodată că îi va plăcea acolo. Citiți episoadele anterioare aici.
