Mantra Passivhaus sau Casa Pasivă în zilele noastre este eficiența pe primul loc! Între timp, mișcarea structurilor din lemn masiv se concentrează pe carbonul încorporat pe primul loc! Gabriel Ciordas, fondatorul și CEO-ul platformei de producție vizuală Creatopy, abordează ambele aspecte în noile birouri ale companiei sale din Oradea, România.
El explică: „Am știut că vreau să creez o clădire de birouri din lemn, folosind lemn lamelar încleiat încrucișat, care să fie în primul rând ecologică; am avut în vedere și bunăstarea echipei mele, deoarece cred că este unul dintre cele mai sănătoase birouri în care poți lucra.”
Clădirea de 2400 de metri pătrați este cea mai mare clădire din lemn masiv din Europa de Est.
Reducerea emisiilor de carbon inițiale pare să fi ghidat proiectarea de la zero. Așa cum arată scurtul videoclip—totul în română, dar îți faci o idee—în loc de spuma obișnuită de sub placă, clădirea plutește într-o mare de sticlă expandată Energocell, fabricată în Ungaria din deșeuri reciclate.
Potrivit producătorului, deșeurile de sticlă pulverizată sunt coapte într-un cuptor tunel electric:
PlanetaNoastra a prezentat o versiune a acesteia care este acum vândută în Statele Unite, numită Glavel, care ne-a plăcut pentru că ar putea înlocui spuma sub nivelul solului.
Ce este CLT-ul?
Este un acronim pentru Cross-Laminated Timber (lemn lamelar încleiat încrucișat), o formă de lemn masiv dezvoltată în Austria în anii 1990. Este alcătuit din mai multe straturi de cherestea cu dimensiuni nominale, cum ar fi 50×100 mm, așezate plat și lipite în straturi în direcții alternante.
Deasupra nivelului solului, pereții sunt construiți din 819 panouri prefabricate CLT austriece, livrate cu 25 de camioane și asamblate de zece persoane în 44 de zile.
Nu este chiar Passivhaus
Proiectul este prezentat ca o „clădire pasivă”, dar aparent nu a atins pe deplin standardul Passivhaus complet. Conform blogului companiei:
Ioana Ciobanu de la Creatopy îi spune PlanetaNoastra: „Există doi factori care au valori diferite (față de cele din Standardul Casei Pasive în sine) – în cazul nostru, ținta energetică și gradul de etanșeitate la aer, care, din cauza necesităților climatice, sunt mai mari decât valorile prevăzute pentru Standardul Casei Pasive.”
Nu m-aș fi gândit că clima este o problemă insurmontabilă, având în vedere că există 23 de clădiri Passivhaus certificate în România. Problema este probabil forma, descrisă ca „un design complex care s-a integrat perfect în peisajul dominat de dealuri, adaptându-se în același timp nevoilor și specificațiilor noastre particulare.”
Arhitecta Mădălina Mihălceanu de la Vertical Studio a spus despre clădire:
Este complicat, rezultând o suprafață crescută. De aceea avem mantre precum „Suficiența pe primul loc” și „Simplitatea pe primul loc”, care cer forme simple pentru a minimiza suprafața și a elimina proeminențele și coturile care duc la punți termice.
Standardul pentru Clădiri cu Consum Redus de Energie face parte din criteriile de construcție Passivhaus și permite un necesar de încălzire de două ori mai mare și o etanșeitate la aer mai redusă, dar este totuși destul de provocator.
Cu toate acestea, chiar dacă Ciordas nu practică exact Passivhaus, el cu siguranță o promovează, recunoscând beneficiile consumului redus de energie, emisiilor reduse și, inclusiv, beneficiul pe care PlanetaNoastra îl promovează în mod regulat: confort sporit. Aceasta este o funcție a pereților bine izolați. Am menționat anterior că „pereții și ferestrele au aproape aceeași temperatură cu aerul pe care îl închid, așa că nu câștigi sau pierzi căldură prin ele foarte repede. Ești confortabil. Iar oamenii confortabili sunt oameni fericiți și productivi.”
Ciobanu subliniază un punct similar în postare: „În ansamblu, confortul termic este ridicat, iar temperatura internă este constantă. Deoarece persoanele care beneficiază de această clădire au o muncă de birou, corpul este susceptibil la factori de stres fizic, afectând performanța.”
Construirea la standardul Passivhaus este întotdeauna o provocare. Ei încearcă să facă atât de multe aici deodată, proiectând o clădire cu o amprentă de carbon încorporată incredibil de scăzută prin utilizarea de fundații inovatoare și lemn masiv, atingând Standardul pentru Clădiri cu Consum Redus de Energie și trecând complet la electric. Acest lucru este ambițios, dar necesar. După cum notează Ciordas:
