Ce este costul social al carbonului și cum se calculează?

Costul social al carbonului este valoarea monetară a daunelor provocate de fiecare tonă de dioxid de carbon (CO₂) care este emisă în atmosferă. Este considerat cel mai important concept în economia schimbărilor climatice, deoarece multe reglementări au fost elaborate folosind costul social al carbonului pentru a calcula cât vor costa. Este folosit pentru a explica politicile privind schimbările climatice și pentru a le implementa.

Estimarea costului social al carbonului nu este ușoară, iar oamenii de știință și economiștii nu sunt de acord cu privire la valoarea sa reală. Clima Pământului continuă să se încălzească la rate istorice și este mai urgent ca niciodată să găsim cea mai bună modalitate de a prezice viitoarele daune care vor fi cauzate de cantitatea de CO₂ emisă în atmosferă astăzi.

Pe măsură ce factorii de decizie politică lucrează pentru a găsi o modalitate de a împiedica accelerarea schimbărilor climatice, necesitatea de a măsura și valorifica impactul uman asupra mediului devine mai urgentă. Costul social al carbonului este cel mai comun instrument utilizat în acest scop, dar s-ar putea să nu fie cel mai bun.

Definiție

Când CO₂ este emis, există mai multe efecte pe care le poate avea asupra mediului. Ca gaz cu efect de seră, CO₂ poate capta căldura în atmosferă și poate schimba clima globală. Ca urmare a acestor schimbări climatice, pot apărea condiții precum seceta crescută, inundațiile, fenomene meteorologice severe și alte amenințări la adresa oamenilor și a mediului. Costul social al carbonului prezice costul daunelor pe termen lung cauzate de emisia de CO₂ în atmosferă și estimează cât vor costa acestea în dolari curenți.

De exemplu, dacă un stat ia în considerare construirea unei linii de cale ferată de mare viteză, ar avea mai multe costuri de luat în considerare. Cel mai mare ar fi costul inițial de construire a liniei de cale ferată, și apoi întreținerea acesteia an
după an. Dar cât de multe daune mediului ar evita prin construirea unei linii de cale ferată de mare
viteză în loc să aibă mai multe mașini pe șosea care emit CO₂? Pentru a afla, ar folosi costul social al carbonului și l-ar înmulți cu tonele de CO₂ care ar fi economisite în fiecare an de o linie de cale ferată de mare viteză. Dacă scadeți acest număr din costurile de construcție și întreținere, obțineți
costul real al liniei de cale ferată. Analizând costul eliberării unei tone suplimentare de CO₂, factorii de decizie politică pot lua decizii informate cu privire la beneficiile economice ale reducerii carbonului.

Începând cu 1981, agențiile guvernamentale din SUA sunt obligate să ia în considerare costul emisiilor de CO₂ atunci când elaborează reglementări. Guvernul Statelor Unite a creat pentru prima dată propriile estimări ale costului social al carbonului în 2010, pentru a le utiliza în elaborarea politicilor. Estimările au fost actualizate în 2013 și 2015. O altă modalitate de a privi acest lucru este că sunt obligați legal să analizeze beneficiile monetare potențiale ale reducerii emisiilor de CO₂ care provin din operațiunile lor. Alte țări precum Germania și Canada folosesc, de asemenea, acest instrument, iar chiar și statele și guvernele locale au început să-l ia în considerare.  

Estimările costului social al carbonului provin din modele care leagă diferite elemente, cum ar fi sănătatea umană, daunele materiale provocate de inundații, modificările costurilor energetice și modificările productivității nete a întregii agriculturi. Dar chiar și cele mai recente modele oficiale nu sunt capabile să surprindă toate daunele care ar putea apărea din cauza schimbărilor climatice.

Creat în 1969 în cadrul Legii Naționale pentru Protecția Mediului (NEPA), Consiliul pentru Calitatea Mediului este responsabil pentru elaborarea politicilor de mediu legate de domenii precum schimbările climatice, terenurile publice, sustenabilitatea și justiția de mediu. Consiliul îl sfătuiește pe Președintele Statelor Unite în materie de politică de mediu. De asemenea, emite ghiduri privind modul în care NEPA ar trebui implementată în cadrul diferitelor agenții.

Agențiile guvernamentale federale sunt obligate prin NEPA să ia în considerare impacturile asupra mediului atunci când planifică și iau decizii cu privire la acțiunile pe care le vor întreprinde. O parte a calculării acestor impacturi asupra mediului este utilizarea costului social al carbonului pentru a determina daunele viitoare. În timp ce unii economiști și membri ai industriei susțin că acest cost social al carbonului nu include suficiente beneficii potențiale ale creșterii CO₂ atmosferic și că există prea multe incertitudini cu privire la impacturile viitoare pentru a prezice un număr precis.

Grupul de lucru interagenții, înființat în 2009 pentru a atribui o singură valoare emisiilor de CO₂
a menționat, de asemenea, că aspecte precum progresele tehnologice viitoare nu sunt pe deplin incluse în modelele care stabilesc costul social al carbonului. Dar chiar dacă valoarea atribuită costului social al carbonului nu este perfectă, agențiile federale sunt încă obligate să o utilizeze în procesul de luare a deciziilor cât mai bine posibil. Este important pentru factorii de decizie politică și legislatori să înțeleagă modul în care daunele provocate de emisiile de CO₂
vor afecta economia.   

Cum se calculează costul social al carbonului?

Calcularea costului social al carbonului este complicată. Economiștii introduc date în modele computerizate pentru a obține cea mai bună estimare posibilă a costului social al carbonului. În primul rând, trebuie să combine elemente precum populația, creșterea economică, tehnologia și alte date pentru a prezice care vor fi emisiile viitoare de CO₂. Creșterea numărului populației, de exemplu, ar schimba amploarea
creșterii economice. Apoi, pot modela ce va face clima în viitor și pot analiza schimbări precum creșterea nivelului mării sau încălzirea și răcirea globală. În continuare, trebuie să decidă cât de mare va fi impactul economic al acestor schimbări asupra diferitelor sectoare ale economiei, cum ar fi sănătatea și agricultura. Unele
modele estimează aceste impacturi până în anul 2300. Și, în cele din urmă, iau aceste daune economice viitoare și le înmulțesc cu rata de actualizare pentru a obține valoarea lor în dolari de astăzi.

Deoarece există multe modele diferite care au fost create pentru a calcula costul social al carbonului, există și mai multe estimări ale valorii reale pe care ar trebui să o aibă. Modul în care sunt configurate modelele și factorii diferiți utilizați înseamnă că numerele din fiecare model pot
diferi considerabil. Pentru a ține cont de aceste diferențe, guvernul SUA recomandă patru valori diferite pe care agențiile să le utilizeze, bazate pe mai multe modele.   

Rata de actualizare

Rata de actualizare este un procent din valoarea daunelor cauzate de emisiile de CO₂. Oamenii de știință climatici estimează că majoritatea daunelor provocate de schimbările climatice vor apărea peste decenii. Rata de actualizare este utilizată pentru a găsi diferența dintre valoarea prezentă a daunelor cauzate de schimbările climatice și valoarea viitoare a acestora. Cu alte cuvinte, este rata la care suntem dispuși să schimbăm beneficiile prezente pentru beneficiile viitoare. Este o valoare bazată pe piață. Aplicarea ratei de actualizare la costurile viitoare ale daunelor este ca și cum ai aplica o rată a dobânzii în sens invers. Costul viitor al daunelor este înmulțit cu rata de actualizare, iar apoi acel număr este scăzut din costurile viitoare. Acest lucru se face pentru fiecare an între anul viitor și anul prezent. De exemplu, cineva care încearcă să decidă dacă ar trebui să cumpere o mașină electrică pentru a-și înlocui mașina convențională pe benzină trebuie să calculeze beneficiile viitoare ale deținerii unei mașini electrice. Aceste beneficii ar putea include costuri mai mici pentru combustibil, mai puține facturi de reparații și valoarea de a nu emite poluare direct din mașina lor. Apoi trebuie să compare aceste beneficii cu costul pe care îl vor plăti chiar acum pentru a cumpăra o mașină electrică nouă.

Aplicații

Din 2010, EPA a utilizat costul social al carbonului pentru a estima daunele viitoare cauzate de CO₂
într-o serie de politici, inclusiv:

• Normele comune EPA/Departamentul de Transport pentru stabilirea standardelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru vehiculele ușoare și a standardelor de economie medie de combustibil pentru corporații
• Modificări la standardele naționale de emisii pentru poluanții atmosferici periculoși și standardele de performanță pentru surse noi pentru industria de fabricare a cimentului Portland
• Standarde de performanță pentru surse staționare noi și ghiduri de emisii pentru surse existente: Standarde pentru unitățile de incinerare a deșeurilor solide comerciale și industriale.
• Standardul de poluare cu carbon propus pentru viitoarele centrale electrice

Chiar dacă există multe incertitudini cu privire la acuratețea costului social al carbonului, acesta rămâne unul dintre cele mai valoroase instrumente pentru analiza politicilor. Utilizând ceea ce știm în prezent despre ce va afecta daunele cauzate de schimbările climatice, putem începe să facem modificări modelului
și să eliminăm problemele. Îmbunătățirea preciziei modelelor pe măsură ce învățăm informații noi va contribui la reducerea daunelor viitoare cauzate de schimbările climatice.