Un nou raport al Fundației Ellen MacArthur schițează pași către o economie circulară a modei.
Industria modei este recunoscută ca fiind a doua cea mai poluantă de pe Pământ, după cea a petrolului și gazelor. Brandurile de fast fashion au făcut hainele mai ieftine, mai la modă și mai accesibile ca niciodată, dar acest lucru vine cu un cost ridicat: resurse diminuate, condiții periculoase de producție, expunere la substanțe chimice, energie consumată pentru transport și emisii de gaze cu efect de seră atunci când aceste articole sunt aruncate la groapa de gunoi.
Alte rapoarte au dezvăluit daunele cauzate de țesăturile de poliester când sunt spălate. Microfibre minuscule de plastic se desprind în mașina de spălat și sunt deversate în cursuri de apă, unde sunt ingerate de fauna marină și intră în lanțul trofic. Acest lucru dă o nouă semnificație tulburătoare ideii de a „mânca propria cămașă”.
© Ellen MacArthur Foundation / A New Textiles Economy
Piesele de fast fashion nu sunt păstrate, nici nu sunt concepute pentru a fi; aproximativ 50 la sută dintre articolele de fast fashion sunt aruncate în decurs de un an de la cumpărare. Mai puțin de 1 la sută din textile sunt reciclate, iar un camion de gunoi plin cu textile este depozitat la groapa de gunoi sau ars în fiecare secundă.
În aceste circumstanțe, cel mai recent raport despre modă al Fundației Ellen MacArthur este mai necesar ca niciodată. Intitulat „O nouă economie a textilelor: regândirea viitorului modei”, raportul schițează o viziune și stabilește acțiuni pentru o economie circulară a îmbrăcămintei, în care planeta nu mai este devastată de pofta noastră pentru haine noi, la modă, iar această industrie enorm de influentă este transformată într-o forță pentru bine.
Deși sunt multe de descoperit în cele 150 de pagini ale raportului (puteți citi întregul raport aici), acesta se rezumă la patru soluții finale.
– Trebuie să eliminăm substanțele de îngrijorare și eliberarea de microfibre. Inovarea și utilizarea materialelor mai sigure trebuie să fie o prioritate majoră pentru industrie. Puteți face acest lucru cumpărând fibre naturale organice atunci când cumpărați haine.
– Trebuie să transformăm modul în care sunt proiectate hainele. Conceptul de „de unică folosință” trebuie să înceteze. Accentul ar trebui pus pe „extinderea schemelor de închiriere de îmbrăcăminte; creșterea atractivității durabilității; și creșterea utilizării hainelor prin angajamentele brandurilor și politici.” Vice Impact interpretează acest lucru ca „industria care susține și promovează afacerile de închiriere de îmbrăcăminte pe termen scurt”, ceea ce este o idee excelentă.
– Trebuie să îmbunătățim radical reciclarea. Acest lucru necesită un design mai bun al hainelor, colectare și tehnologie de reprocesare. Cererea pentru materiale reciclate trebuie să crească, iar numărul punctelor de colectare a hainelor să fie mărit.
– Avem nevoie de mai multe materiale regenerabile. Trebuie să renunțăm la utilizarea textilelor pe bază de petrol, cum ar fi nailonul, poliesterul, lâna polară și altele asemenea, în îmbrăcăminte. Fibrele naturale se pot biodegrada mai ușor la sfârșitul ciclului de viață și nu vor elibera microplastice în apă atunci când sunt spălate.
© Ellen MacArthur Foundation / A New Textiles Economy
Așa cum afirmă raportul, urmărirea acestor obiective ar permite industriei modei să se laude cu rezultate economice, de mediu și sociale mai bune – oportunități pierdute de actualul sistem liniar al textilelor.
Există o modalitate mai sănătoasă de a face lucrurile. Noi, ca oameni care cumpărăm haine pentru noi înșine și familiile noastre, trebuie să alegem conștient să sprijinim astfel de tranziții și să încetăm să finanțăm moda „proastă” care este atât de dăunătoare lumii noastre. Așa cum sugerează Vice, ar trebui să începem să ne repetăm: „Cumpăr, deci păstrez”, antiteza mentalității fast fashion.
