Un nou raport internațional, condus de proiectul Third Generation de la Universitatea St Andrews, subliniază impactul devastator al pandemiei asupra persoanelor deplasate intern în Somaliland, Somalia.
Concentrându-se pe etapele inițiale ale pandemiei din 2020, acest raport evaluează lipsa de pregătire și problemele din răspunsurile actorilor cheie în această perioadă. Raportul subliniază modul în care comunitățile marginalizate riscă să fie neglijate în vremuri de criză, în ciuda vulnerabilității lor crescute, și cum organizațiile locale de pe teren pot fi esențiale pentru prevenirea înrăutățirii situației.
Acest raport, elaborat în parteneriat cu SOM-ACT și Transparency Solutions, ne atrage atenția asupra importanței eforturilor conduse de comunitate și a dezvoltării capacității locale. Aceasta are implicații nu doar pentru crizele legate de sănătate, ci și pentru criza climatică. Construirea rezilienței este esențială, în special în țări precum Somalia, care se află în prima linie în ceea ce privește încălzirea globală și care se confruntă, de asemenea, cu o serie de alte provocări.
Provocările somaliei
Criza umanitară din Somalia rămâne una dintre cele mai mari, de lungă durată și complexe urgențe la nivel global. Peste 2,6 milioane de persoane rămân în situații de deplasare prelungită în interiorul țării.
Persoanele deplasate intern din Somalia se confruntă cu multiple crize. Vulnerabilitățile sunt numeroase. Numărul mare de persoane deplasate în țară a contribuit la o deconectare între oameni și pământ. Schimbările climatice, degradarea ecologică, bolile, insecuritatea alimentară și conflictele s-au suprapus catastrofal de decenii, reprezentând o provocare imensă pentru dezvoltarea comunităților locale, precum și pentru protecția ecosistemelor și a biodiversității.
Tulburările politice de la colapsul Guvernului Central al Somaliei în 1991 înseamnă că, în vidul de putere, oamenii au revenit la legile lor tradiționale și religioase pentru a guverna și a rezolva conflictele între clanuri. Politica incluzivă, șomajul și sărăcia au slăbit și mai mult regiunea și continuă să o facă. Aceste lucruri au făcut dificilă formarea unui răspuns coeziv la problemele de mediu.
Schimbările climatice și lipsa resurselor în Somalia sunt exacerbate de lipsa sprijinului social pentru utilizarea durabilă a terenurilor, adaptarea la schimbările climatice și gestionarea riscurilor de dezastre. Serviciile sociale esențiale ale Somaliei au fost decimate din cauza tulburărilor civile și a anilor de subfinanțare.
Din păcate, practicile agricole actuale din Somalia au cauzat multe daune ecosistemelor naturale de care depinde țara. Pastoralismul, care a dominat în părțile nordice ale țării, a dus la probleme răspândite cu pășunatul excesiv. Acesta a deteriorat și degradat ecosistemele naturale ale regiunii și a condus la de-vegetare și despădurire extinsă. Aceasta, la rândul său, a dus la scăderea precipitațiilor și la o deșertificare mai mare. Problema a fost exacerbată de suprautilizarea lemnului pentru combustibil (cum ar fi în producția de cărbune) și pentru construcții. Pierderea vegetației este larg răspândită și un factor major în insecuritatea alimentară.
Economia Somaliei depinde în mare măsură de creșterea animalelor, agricultură, pescuit, silvicultură etc. Capitalul natural a fost coloana vertebrală a economiei țării. Degradarea și epuizarea severă fac sectoarele economice asociate vulnerabile la șocuri naturale recurente. La rândul lor, comunitățile devin mai vulnerabile la alte crize.
Organizațiile internaționale din Somalia sunt angajate să colaboreze cu autoritățile pentru a se asigura că nevoile celor mai vulnerabile grupuri sunt abordate. Dar pe termen lung, răspunsul la pandemie și atenuarea și adaptarea la schimbările climatice trebuie să vizeze construirea unei reziliențe mai mari. Răspunsul trebuie, în cele din urmă, să vină din interior.
Soluții pentru somalia
Persoanele deplasate și refugiații care devin independenți se pot bucura de vieți active și productive și pot crea legături socio-economice și culturale durabile cu comunitățile gazdă. Dar esențial pentru construirea acestei reziliențe și integrări sunt eforturile de refacere a capitalului natural. Refacerea ecosistemelor este o soluție climatică cheie în această regiune, care este importantă pentru dezvoltarea capacităților — atât pentru comunitățile stabilite, cât și pentru persoanele deplasate.
Dryland Solutions, o organizație condusă de somalezi, colaborează strâns cu localnicii și partenerii pentru a dezvolta planuri holistice pentru terenuri și oameni. Operând din Garowe, în regiunea Puntland din Somalia, Dryland Solutions caută în prezent să înființeze un Camp de Refacere a Ecosistemelor care poate fi un far de speranță pentru reziliența în regiunea Puntland.
PlanetaNoastra a discutat cu Yasmin Mohamud, care a înființat Dryland Solutions. În 2018, s-a mutat în Somalia din Toronto, Canada, pentru a face parte din mișcarea internațională de a schimba povestea schimbărilor climatice în care ne aflăm, de la dezastru și catastrofă la transformare.
„Un lucru care a devenit foarte clar când am călătorit în Somalia a fost legătura dintre mediile deteriorate și sărăcia umană. Activitatea umană din Somalia cauzează daune masive mediilor noastre și planetei noastre în ansamblu. Oamenii trăiesc la limita vieții și a morții.” a spus ea.
„În multe părți ale Somaliei, a existat un cerc vicios de secetă, inundații, insecuritate alimentară și lipsă de apă. În plus, utilizarea continuă a terenurilor a dus la agricultură de subzistență, pășunat excesiv, iar generație după generație a degradat și mai mult solurile.”
Tabăra va deveni un centru pentru producția de alimente și resurse, educație, furnizarea de asistență medicală, incubarea de afaceri durabile. Va primi voluntari internaționali, precum și membri ai comunității locale și ai diasporei somaleze, care vor ajuta la refacerea peisajului și la construirea unor sisteme reziliente și diverse. De asemenea, va planta semințele pentru diseminarea acestei idei în întreaga regiune.
„Am creat această inițiativă pentru a ajuta oamenii din regiune să combată sărăcia, foametea, schimbările climatice, pierderea apei dulci, deșertificarea și pierderea biodiversității.” a continuat Mohamud. „Ne străduim să readucem la viață zona degradată și să permitem comunităților să beneficieze de un peisaj regenerativ. Tabăra își propune să instruiască cât mai mulți oameni posibil cu privire la importanța refacerii ecosistemelor și a gestionării corespunzătoare a terenurilor ca prim pas spre schimbarea practicilor agricole și de gestionare a terenurilor dăunătoare care constituie unele dintre cauzele fundamentale ale insecurității alimentare, deșertificării, conflictelor și vulnerabilității la evenimente climatice extreme.”
„Taberele noastre de refacere a ecosistemelor vor arăta cum refacerea ecosistemelor nu este doar ‘lucrul corect de făcut’ — poate avea și un sens economic solid. Aceste cunoștințe practice vor maximiza capacitatea de a utiliza resurse limitate, vor îmbunătăți producția de alimente, vor întări securitatea alimentară și vor reduce conflictele legate de apă, având astfel un impact care schimbă viața asupra mijloacelor de subzistență ale locuitorilor locali.”
„Refacerea acestor terenuri oferă multe locuri de muncă locale — locuri de muncă în pepinierele care furnizează copaci, o forță de muncă pentru taberele în sine pentru a construi infrastructura, echipe de management, echipe de marketing, angajarea vânzătorilor locali pentru a vinde alimente și alte articole în timpul evenimentelor, catering, susținerea economiei locale prin intrarea oamenilor în tabere, cazare locală primind o creștere a numărului de oaspeți și prezentarea antreprenorilor de succes din sectoarele de mediu.”
Cititorii pot ajuta donând pentru acest proiect prin intermediul www.drylandsolutions.org, sau printr-o campanie de strângere de fonduri pe Global Giving, care va începe la sfârșitul lunii septembrie.
