Biodiversitatea Pământului este în pericol. O evaluare importantă din 2019 a Platformei Interguvernamentale Științifico-Politice privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemice (IPBES) a constatat că aproximativ un milion de specii de plante și animale sunt acum amenințate cu extincția, multe dintre ele în deceniile următoare. În același timp, acțiunile umane au transformat dramatic 75 la sută din suprafața Pământului și 66 la sută din ecosistemele oceanice.
Pentru a rezolva această problemă, un grup de peste 50 de țări s-a unit sub egida Coaliției cu Ambiție Înaltă (High Ambition Coalition – HAC) pentru Natură și Oameni și s-a angajat să protejeze 30 la sută din suprafața terestră și oceanică a Pământului până în 2030. Inițiativa este denumită în presă HAC 30×30.
„Viitorul nostru depinde de prevenirea colapsului sistemelor naturale care ne furnizează hrană, apă curată, aer curat și un climat stabil”, a declarat pentru PlanetaNoastra, într-un e-mail, Rita El Zaghloul, coordonator HAC la Ministerul Mediului și Energiei din Costa Rica. „Pentru a păstra aceste servicii cruciale pentru economiile noastre durabile, trebuie să protejăm suficient din lumea naturală pentru a le susține.”
HAC a început în 2019, când un mic grup de țări, inclusiv Costa Rica și Franța, a decis să acționeze pentru a combate pierderea biodiversității și criza climatică. A fost discutată la diverse întâlniri internaționale în ultimii doi ani, dar a fost lansată oficial pe 11 ianuarie, conform unui comunicat de presă. HAC este coprezidată de Costa Rica, Franța și Regatul Unit, dar acum are sprijinul a peste 50 de țări, inclusiv Canada, Chile, Japonia, Nigeria și Emiratele Arabe Unite. Împreună, țările reprezintă 30 la sută din biodiversitatea terestră a lumii, 25 la sută din absorbantele de carbon terestre, 28 la sută din zonele importante de biodiversitate marină și peste 30 la sută din absorbantele de carbon oceanice.
Obiectivul ambițios al grupului a fost anunțat la Summitul One Planet pentru Biodiversitate, găzduit de președintele francez Emmanuel Macron, împreună cu Banca Mondială și Națiunile Unite.
„Facem apel la toate națiunile să ni se alăture”, a spus Macron în videoclipul de lansare a planului.
Obiectivul 30×30 se bazează pe un consens științific emergent potrivit căruia protejarea ecosistemelor de exploatarea umană este esențială pentru protejarea speciilor pe care le susțin. Biologul E.O. Wilson, de exemplu, a cerut „asaltul lunar de conservare” de a proteja jumătate din suprafața terestră și marină.
Între timp, a spus El Zaghloul, „experții sunt de acord că un obiectiv intermediar credibil din punct de vedere științific și necesar este atingerea unui minim de 30% protecție până în 2030.”
Obiectivul a fost susținut de peste o duzină de experți într-o lucrare publicată în Science Advances în 2019.
El Zaghloul a spus că obiectivul este important din patru motive cheie.
- Prevenirea pierderii biodiversității: Modificările în utilizarea terenurilor și a oceanelor sunt principalele cauze ale pierderii naturii, a constatat evaluarea IBPES. Dar studiile au arătat că păstrarea habitatelor atât pe uscat, cât și pe mare poate salva specii de la extincție și le poate ajuta să se recupereze.
- Rezolvarea crizei climatice: Păstrarea absorbantelor naturale de carbon precum pădurea tropicală amazoniană este o parte importantă a acțiunii climatice. Un raport al ONU din 2020 a constatat că conservarea a 30 la sută din ecosistemele terestre cheie ar putea menține peste 500 de gigatone de carbon în afara atmosferei.
- Economisirea banilor: Discursul popular opune adesea mediul și economia, dar, fără natură, economia s-ar prăbuși. Un raport bazat pe munca a peste 100 de oameni de știință și economiști a constatat că beneficiile conservării a 30 la sută din ecosisteme au contrabalansat costurile cu un raport de cel puțin cinci la unu.
- Prevenirea pandemiilor: Apariția pandemiei de coronavirus a scos la iveală posibilitatea ca noi boli să treacă de la animale la oameni. Protejarea naturii face mai puțin probabil ca acest lucru să se întâmple din nou în viitor.
HAC speră ca obiectivul 30×30 să fie adoptat pe scară largă la viitoarea reuniune a Convenției ONU privind Diversitatea Biologică de la Kunming, China. Deja câștigă teren. Deși SUA nu face parte din HAC, președintele Joe Biden a semnat miercuri o serie de Ordine Executive axate pe climă care au inclus un obiectiv de a proteja cel puțin 30 la sută din suprafața terestră și oceanică a SUA până în 2030.
Cu toate acestea, liderii mondiali au convenit asupra unor ținte în trecut și nu le-au îndeplinit. Din cele 20 de ținte privind biodiversitatea stabilite în Aichi, Japonia, în 2010, doar șase au fost îndeplinite parțial, conform unui raport al Convenției privind Diversitatea Biologică. Organizatorii speră că noul angajament va fi diferit.
„Viața noastră depinde de natură și de ecosistemele planetei. Avem urgent nevoie să intensificăm acțiunea pentru a aborda criza climatică și a biodiversității. Uniunea Europeană va continua să dea dovadă de ambiție înaltă pentru a opri și inversa pierderea biodiversității, pentru a da un exemplu și a depune toate eforturile pentru un cadru global transformator post-2020 privind biodiversitatea la viitoarea a 15-a Conferință a Părților la Convenția privind Diversitatea Biologică”, a declarat Comisarul European pentru Mediu, Oceane și Pescuit, domnul Virginijus Sinkevičius, în comunicatul de presă al HAC.
Savio Carvalho, liderul campaniei globale a Greenpeace pentru păduri și alimentație, a oferit un cuvânt de precauție.
„În sine nu va ajuta”, a spus el, „dar dacă este făcut împreună cu alte acțiuni importante, atunci ne va ajuta cu adevărat să protejăm planeta.”
El a susținut că țările participante trebuie să își susțină cuvintele prin acțiuni, îndepărtându-se de industriile extractive precum combustibilii fosili. De asemenea, a menționat că peste 30 la sută din suprafața terestră este deja locuită de comunitățile indigene, care tind să fie cele mai potrivite pentru a păstra ecosistemele pe care le gestionează. Simplul fapt de a recunoaște drepturile legale ale acestor comunități asupra pământului ar contribui la protejarea acestuia. El a susținut că eforturile de conservare trebuie să se îndepărteze de trecut, când indivizi bogați dintr-o țară plăteau pentru ca terenuri să fie îngrădite în alta.
„Statele membre trebuie să decolonizeze conceptele de conservare”, a spus el.
Comunicatul de presă al HAC recunoaște importanța colaborării cu comunitățile indigene și locale în materie de conservare și a anunțat un grup de lucru care să se concentreze asupra acestor probleme înainte de întâlnirea de la Kunming. Dar Carvalho a susținut că recunoașterea a fost un minim necesar.
„Aceste garanții trebuie consfințite prin lege”, a spus el.
