Încălzirea globală: definiție, cauze, efecte și riscuri

• Cauza încălzirii globale
• Gaze cu efect de seră
• Încălzirea globală este în mare parte provocată de om
• Cum încălzesc gazele cu efect de seră planeta
• Defrișări
• Efectele încălzirii globale
• Oceane
• Riscurile încălzirii globale

Din 1880, de când au început înregistrările, temperatura Pământului a crescut constant. Ritmul încălzirii globale a crescut la mijlocul secolului al XX-lea și din nou la sfârșitul secolului. Drept urmare, Pământul se află acum în cea mai caldă perioadă climatică din istoria modernă. Așa au declarat oamenii de știință care au colaborat la raportul din 2017 al Programului de Cercetare a Schimbărilor Globale din Statele Unite.

Cauza încălzirii globale

Soarele este principala sursă de căldură în sistemul solar. Radiația solară și temperaturile globale medii cresc și scad de obicei împreună. Cu toate acestea, în ultimii 40 de ani, acest lucru nu a mai fost cazul.

Observatorul Fizico-Meteorologic al Centrului Mondial de Radiație Davos din Elveția este unul dintre institutele care urmăresc radiația solară. După cum se arată în revista cu recenzii științifice Solar Variability and Planetary Climates, instrumentele lor au determinat că nivelurile de energie solară cresc și scad constant, dar în medie au scăzut ușor în perioada 1978-2007, chiar dacă temperaturile globale medii au crescut vertiginos. NASA a publicat, de asemenea, un grafic care prezintă o extindere până în 2020 a datelor privind radiația solară și temperatura globală.

Dacă soarele nu provoacă creșterea temperaturilor globale, atunci ce o provoacă?

Gaze cu efect de seră provoacă încălzirea globală

După cum explică Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite (EPA), încălzirea globală este cauzată în principal de gazele cu efect de seră dioxid de carbon, metan, oxid de azot și un grup mic de substanțe chimice sintetice numite hidrofluorocarburi. Gaze captează aproape de suprafața Pământului căldura rezultată din radiația solară și o opresc să părăsească atmosfera Pământului spre spațiu.

dioxid de carbon, metan, oxid de azot și un grup mic de substanțe chimice sintetice numite hidrofluorocarburi.

Încălzirea globală de la gazele cu efect de seră este în mare parte provocată de om

Un mic procent din încălzirea globală este cauzat atunci când evenimente geologice, cum ar fi vulcanii, adaugă dioxid de carbon în atmosfera Pământului. Cantitatea nu este nesemnificativă. Institutul Geologic al Statelor Unite (USGS) a estimat că vulcanii contribuie cu aproximativ 260 de milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă în fiecare an.

Cu toate acestea, majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că încălzirea globală este cauzată în mare parte de activitatea umană. În 2016, după cum a relatat revista cu recenzii științifice Environmental Research Letters, „antropic” a fost verdictul a 90%-100% dintre oamenii de știință care publică în domeniul climei.

Acest lucru a reflectat constatările anterioare publicate în 2013 de aceeași revistă; o echipă de nouă oameni de știință a examinat 11.944 de articole publicate, recenzate de colegi. Dintre aceste articole care conțineau o opinie despre cauza încălzirii globale, 97,1% au descris-o ca fiind cauzată de oameni.

Cum încălzesc gazele cu efect de seră planeta

Conform EPA, majoritatea gazelor cu efect de seră sunt introduse în atmosferă atunci când combustibilii fosili sunt arși ca parte a proceselor industriale sau agricole, deși unele (hidrofluorocarburile) sunt emanate în aer de la și din produsele de refrigerare, aer condiționat, izolarea clădirilor și produsele de stingere a incendiilor.

Deși metanul este de 28 de ori mai eficient decât dioxidul de carbon în captarea căldurii în atmosfera Pământului, EPA a numit dioxidul de carbon singurul gaz cu efect de seră cel mai responsabil pentru încălzirea globală. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că este cel mai abundent și persistă în atmosferă timp de 300-1.000 de ani.

Captarea radiației solare aproape de Pământ, gazele cu efect de seră încălzesc oceanele, căile navigabile și suprafața Pământului în același mod în care panourile din sticlă izolată încălzesc plantele care cresc într-o seră creată de om – de aici termenul popular „efect de seră” în jargonul schimbărilor climatice.

Defrișări

În timp ce procesele conduse de om creează încălzirea globală prin introducerea gazelor cu efect de seră în atmosferă, oamenii lipsesc, de asemenea, Pământul de capacitatea sa naturală de a elimina gazele cu efect de seră și de a regla temperaturile.

Fotosinteza este un proces metabolic prin care plantele transformă lumina în glucoză, pe care o folosesc ca energie. Ca parte a procesului, plantele respiră, „inhalând” dioxid de carbon atmosferic și expirând oxigen. Prin extragerea dioxidului de carbon din aer, plantele îndeplinesc o funcție vitală împotriva încălzirii globale.

După cum este descris într-un raport din 2020 al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), pădurile acoperă 31% din suprafața terestră la nivel mondial. FAO a estimat că aproximativ 420 de milioane de hectare (peste 1 miliard de acri) de pădure au fost distruse intenționat din 1990, extinderea agricolă efectuată de companii mari, cu scop lucrativ, fiind principalul motor al acestei distrugeri.

Odată cu defrișările, Pământul își pierde una dintre principalele metode de menținere a temperaturilor de la o creștere bruscă.

Idei cheie: Cauzele încălzirii globale

• Încălzirea globală este cauzată în principal de „gaze cu efect de seră”: dioxid de carbon, metan, oxid de azot și un grup mic de substanțe chimice sintetice numite hidrofluorocarburi.
• În cea mai mare parte, gazele cu efect de seră sunt introduse în atmosferă ca urmare a proceselor agricole și industriale.
• În timp ce activitățile industriale și agricole creează încălzirea globală, defrișările lipsesc Pământul de capacitatea sa naturală de a elimina gazele cu efect de seră și de a regla temperaturile.

Efectele încălzirii globale

Încălzirea globală distruge habitatele și pune în pericol viața în apele terestre și de pe suprafața Pământului. Într-un fel, totuși, oceanele sunt principalele victime ale creșterii temperaturilor.

Oceane

Acoperind aproximativ 70% din suprafața Pământului, oceanele ar putea fi de așteptat să sufere aproximativ 70% din prejudiciu. În schimb, efectul asupra lor este surprinzător de mare. În octombrie 2021, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) a raportat că peste 90% din excesul de căldură captat în și lângă Pământ din anii 1970 a fost absorbit de oceane.

Modificările sistemelor oceanice necesită, în mod obișnuit, perioade lungi de timp pentru a se finaliza. Din păcate, așa cum a avertizat EPA, aceste modificări ar putea dura la fel de mult timp pentru a fi corectate.

Amenințarea vieții oceanice

Într-un studiu de 10 ani încheiat în 2010, peste 2.700 de oameni de știință din 80 de țări au contribuit la 540 de expediții oceanice care au numărat și catalogat speciile marine. Studiul a identificat 156.291 de specii numai în apele Statelor Unite. Conform NOAA, acest număr ar putea fi cu până la 91% prea mic.

Indiferent dacă sunt cunoscute sau nu, majoritatea vieții marine ocupă un anumit spațiu în rețeaua alimentară de care depind oamenii. Prin stresarea drastică a habitatului oceanic, creșterea temperaturilor pune în pericol profund o gamă largă de vieți oceanice.

de care depind oamenii

Crearea secetelor, inundațiilor și a vremii instabile

Oceanele creează vreme pe mare și pe uscat. Curenții alimentează brizele, furtunile, vânturile alizee și fronturile meteorologice. Evaporarea apei de mare creează nori și, în cele din urmă, ploaie.

NOAA a raportat că, dacă lumea continuă să se încălzească, viteza vânturilor globale este proiectată să crească. Creșterea vitezei vântului va provoca o perturbare mai mare a apei oceanice, ceea ce va crește potențialul de dezvoltare a uraganelor și a precipitațiilor.

Modificările oceanice profunde ar putea contribui la un circuit retroactiv de vreme caldă și rece, unele extreme și multe dintre ele catastrofale și imprevizibile. Evaporarea crescută deasupra apei oceanice ar putea crea inundații catastrofale și ar putea schimba suficient modelele de precipitații pentru a crea, de asemenea, noi zone deșertice.

Contribuția la creșterea nivelului mării și amplificarea arctică

NOAA a prezis că, pe măsură ce o lume care se încălzește topește gheața de mare din zonele polare, nivelul mării din întreaga lume va continua să crească. Din păcate, așa cum este descris într-un articol din revista cu recenzii științifice Nature Communications, un circuit retroactiv distructiv numit „amplificare arctică” ar putea continua, de asemenea. (Acest lucru se întâmplă în prezent în mod deosebit de puternic în zonele din apropierea Polului Nord.)

amplificare arctică

În mod normal, gheața de mare albă este atât de reflectorizantă încât aproximativ 80% din lumina solară care o atinge este reflectată imediat spre soare. Acest lucru menține oceanele reci.

Din păcate, menținerea unor temperaturi scăzute ale oceanului este o sarcină mai mare decât poate gestiona gheața singură. În verile recente, aerul neobișnuit de cald din apropierea Polului Nord a topit gheața de mare, expunând pete goale de ocean întunecat.

Oceanul întunecat absoarbe ușor lumina soarelui. Când se întâmplă acest lucru, temperatura oceanelor crește și zonele adiacente de gheață de mare încep să se topească de dedesubt. Acest lucru generează un circuit retroactiv: gheața dispărută recent permite absorbția unei cantități mai mari de lumină solară și încălzirea unui volum mai mare de ocean și topirea unei cantități mai mari de gheață de dedesubt și absorbția unei cantități mai mari de lumină solară de deasupra. Și așa mai departe.

De peste patru decenii, temperaturile din Arctica au crescut de două până la trei ori mai repede decât în restul lumii. Pe măsură ce diferența dintre temperaturile de la poli și cele de la latitudinile medii devine mai mică, curenții de aer ar putea slăbi, iar fronturile meteorologice ar putea stagna.

După cum se arată într-un articol de analiză publicat de NASA, mulți oameni de știință au urmărit deja amplificarea arctică la temperaturi mai ridicate și la evenimente meteorologice extreme în întreaga lume de la latitudinile medii.

Protecția planetei, dar afectarea coralilor și a crustaceelor

Chiar dacă sunt amenințate de încălzirea globală, oceanele îndeplinesc o funcție de protecție enormă împotriva acesteia: potrivit NASA, sunt un „puț” de carbon, stocând dioxid de carbon timp de milioane de ani și menținându-l complet în afara atmosferei.

Există, totuși, un efect secundar nefericit al capacității remarcabile a oceanelor de a sechestra carbonul. Carbonul determină scăderea echilibrului pH-ului apei oceanice, făcând apa mai acidă. După cum explică NOAA, în anii de la Revoluția Industrială, aciditatea oceanelor a crescut cu 30%. În aceste condiții, exoscheletele și cochiliile pe care le creează animalele marine, cum ar fi coralii și crustaceele, devin mai subțiri, făcând animalele mai ușor de mâncat pentru prădători.

Riscurile încălzirii globale

Încălzirea globală prezintă riscuri pentru aproape fiecare sistem de pe Pământ. Efectele sale asupra mediului pot fi deja observate și se așteaptă să se înrăutățească în următoarele decenii. Câteva dintre cele mai importante sunt:

• Nivelul mării crește. NASA a prezis că nivelul mării ar putea crește cu până la 2,4 metri până în 2100. Dacă se întâmplă acest lucru, multe zone de coastă vor fi permanent scufundate, iar orașele și vaste zone de terenuri agricole se vor pierde. Acest lucru ar putea provoca o criză masivă de migrație, distrugând totodată aprovizionarea cu alimente la nivel mondial.
• Evenimente meteorologice extreme. În 2020 și 2021, încălzirea globală a alimentat uragane letale care au provocat atât inundații de coastă, cât și inundații interioare. Laboratorul de cercetare al Fundației nonprofit First Street, o colecție de 180 de laboratoare de cercetare și parteneri comerciali colaboratori, a avertizat că, în termen de 30 de ani, aproximativ 25% din locațiile infrastructurii critice, cum ar fi secțiile de poliție, aeroporturile și spitalele, se vor pierde din cauza inundațiilor devastatoare.
• Secete. NASA a prezis că vremea instabilă va continua să provoace tipurile de secetă care au afectat recent Rusia și Asia Centrală, Asia de Sud-Est, Africa, Australia și vestul Statelor Unite.
• Incendii de vegetație. Numărul și intensitatea incendiilor de vegetație ar putea crește. Secetele contribuie la declanșarea incendiilor de vegetație. Din păcate, combustia adaugă la încărcătura de dioxid de carbon atmosferic a unei zone afectate de secetă.
• Extincție. Speciile terestre și marine vor continua să dispară. Un studiu din 2015 publicat în revista cu recenzii științifice Science Advances a arătat că speciile de vertebrate dispar cu până la 100 de ori mai repede decât ritmul cu care au dispărut acum 200 de ani.

Nivelul mării crește.

Evenimente meteorologice extreme.

Secete.Rusia și Asia CentralăAsia de Sud-EstAfricaAustraliavestul Statelor Unite

Incendii de vegetație.

Extincție.

Idei cheie: efectul încălzirii globale asupra oceanelor

• Peste 90% din excesul de căldură captat de gazele cu efect de seră din anii 1970 a fost absorbit de oceane.
• Prin stresarea drastică a habitatului oceanic, creșterea temperaturilor pune în pericol profund o gamă largă de vieți oceanice – și întreaga rețea alimentară globală.
• Oceanele creează vreme pe mare și pe uscat. Modificările temperaturii oceanului perturba modelele meteorologice și amenință aprovizionarea cu alimente a lumii.