Dacă locuiești într-un oraș cu ierni aspre, probabil ai experimentat ceea ce oamenii de știință climatologi numesc „primăvară falsă”. Când sosește în februarie sau martie, aduce cu sine un val binevenit de soare care se simte ca o îmbrățișare caldă după luni de frig și zăpadă. Din păcate, este un miraj. Când frigul revine inevitabil pentru un bis, trebuie să recunoști: Ceea ce părea un sfârșit timpuriu al iernii a fost, de fapt, doar Jack Frost (Gerilă) luând o pauză de cafea.
Primăvara falsă păcălește nu doar oamenii, ci și plantele și culturile—inclusiv via de vie, care în acest an a avut o întâlnire deosebit de calamitoasă cu primăvara falsă în Franța. După ce a înregistrat temperaturi record în martie, un val brutal de frig a lovit viile franceze în aprilie, devastând sute de mii de hectare de viță-de-vie credulă care deja începuse să crească. Ministrul francez al Agriculturii, Julien Denormandie, a numit-o „probabil cel mai mare dezastru agricol de la începutul secolului 21”.
Alături de struguri, viticultorii și producătorii de vin au pierdut venituri prețioase. Totuși, nu a fost doar ghinionul cel care a cauzat nenorocirile lor. A fost schimbarea climatică indusă de om, sugerează o nouă analiză publicată luna aceasta de World Weather Attribution (WWA), un consorțiu internațional de cercetare dedicat studierii influenței schimbărilor climatice asupra vremii extreme.
Deși primăvara falsă și înghețul ulterior din aprilie au afectat o mare parte din Europa Centrală, oamenii de știință de la WWA și-au concentrat analiza pe centrul Franței. Pe baza observațiilor și a peste 132 de simulări de modele climatice, ei fac mai multe observații.
Pe de o parte, ei notează că înghețul din aprilie ar fi fost chiar mai rece dacă nu ar fi existat schimbările climatice, care au făcut înghețurile de primăvară mai calde și mai puțin frecvente decât ar fi fost altfel. Aceasta este vestea bună. Pe de altă parte, ei subliniază că încălzirea globală cauzată de activitățile umane a dus și la creșterea temperaturilor iernii, ceea ce păcălește Mama Natură să înceapă sezonul de creștere mai devreme. Aceasta înseamnă că vița-de-vie înmugurește mai repede și este expusă la mai multe zile cu îngheț, deși mai slab, pe parcursul unui sezon de creștere, ceea ce înseamnă că este mai matură—și, prin urmare, mai vulnerabilă—dacă și când apar înghețurile târzii. Aceasta este vestea proastă.
Din păcate, efectul negativ al unui sezon de creștere timpuriu este mai puternic decât efectul pozitiv al unui îngheț mai slab, potrivit cercetătorilor, care au concluzionat că schimbările climatice induse de om fac evenimentele destructive de îngheț cu aproximativ 60% mai probabile.
„Descoperirile noastre subliniază faptul că daunele cauzate de îngheț în sezonul de creștere reprezintă un impact potențial extrem de costisitor al schimbărilor climatice care deja afectează industria agricolă”, scriu autorii studiului într-un rezumat al descoperirilor lor, în care solicită „strategii de adaptare” specifice speciilor.
Pe termen lung, aceasta ar putea include lucruri precum modificarea genetică—de exemplu, crearea de soiuri de struguri care înmuguresc mai târziu sau sunt mai rezistente la frig—sau instalarea de panouri solare în vii pentru a atrage și reține căldura. Pentru moment, însă, viticultorii trebuie să improvizeze. Potrivit The Washington Post, de exemplu, producătorii de vin francezi au recurs în aprilie la aprinderea de lumânări și focuri în viile lor pentru a le menține calde, și la închirierea de elicoptere care să zboare deasupra lor cu speranța că vor împinge aerul mai cald spre sol.
Astfel de măsuri au ajutat prea puțin: The Guardian raportează că cel puțin o treime din producția de vin francez, în valoare de peste 2 miliarde de dolari, va fi pierdută anul acesta ca urmare a înghețului din aprilie.
„Trăim aproape de natură, suntem obișnuiți să facem față schimbărilor vremii, dar am fost afectați de valuri de frig în 2017 și 2019”, a declarat producătorul francez de vin Michel-Henri Ratte pentru The Guardian. „Faptul că se întâmplă la fiecare doi ani, și că vremea trece rapid de la foarte cald la foarte rece, ridică întrebări despre schimbările climatice. Nu a fost un frig normal.”
