PlanetaNoastra vorbește adesea despre intersecția dintre consumul de carne și sustenabilitate. Acum, aceste cuvinte sunt, în mod potrivit, titlul și focusul unui nou studiu, publicat în revista Annual Review of Resource Economics, realizat de Matin Qaim și Martin Parlasca de la Centrul pentru Cercetare în Dezvoltare al Universității din Bonn. În timp ce PlanetaNoastra se concentrează pe amprenta de carbon a cărnii, acest studiu analizează imaginea de ansamblu, incluzând „tendințele globale ale consumului de carne și diversele dimensiuni de sustenabilitate implicate, inclusiv aspecte economice, sociale, de mediu, de sănătate și de bunăstare animală”.
Chiar și mâncătorii de carne de la PlanetaNoastra au promovat întotdeauna ideea că dietele vegetariene și vegane sunt cele mai dezirabile din punctul de vedere al carbonului și al altor probleme. Acest studiu sugerează că lucrurile sunt mai complicate de atât.
Qaim scrie: „Cel puțin în țările cu venituri mari, reducerile notabile ar fi de dorit și importante. Totuși, este necesară nuanțarea. Stilurile de viață vegetariene pentru toți nu ar fi neapărat cea mai bună opțiune din cauza compromisurilor în diferitele dimensiuni ale sustenabilității.” Nuanța nu se găsește des în discuțiile despre alimentație și este probabil ca acest studiu să provoace unele controverse.
Prima surpriză din studiu este cât de rapid crește consumul de carne: crește cel mai rapid în Asia și America Latină; aceasta este o funcție a creșterii populației și a veniturilor. Consumul de carne de porc este determinat de China. Consumul de carne de pui crește peste tot pentru că este mai ieftin și considerat mai sănătos. Consumul de carne crește în paralel cu veniturile până când oamenii ating „vârful consumului de carne” la un venit de aproximativ 36.000 de dolari echivalent.
Am susținut adesea pe PlanetaNoastra și în cartea mea, „Living the 1.5 Degree Lifestyle,” că trebuie să separăm consumul de carne de vită de cel de porc și pui, care au amprente de carbon mult mai mici. Mi-am bazat acest argument pe munca celor de la Our World in Data, care arată cum carnea de vită are aproape de șapte ori emisiile puiului pentru același număr de calorii. Qaim sugerează că nu este chiar atât de simplu.
Discutăm adesea despre competiția dintre cultivarea hranei pentru oameni și hrana pentru animale, dar se pare că oamenii concurează cu puii și porcii, nu cu vacile. Studiul afirmă:
Aceasta este confirmată de Our World in Data cu graficul său interactiv al emisiilor de gaze cu efect de seră pe lanțul de aprovizionare, unde 1.000 de calorii de carne de vită, porc și pui necesită un aport de 1,9 kilograme, 2,9 kilograme și, respectiv, 1,8 kilograme de hrană pentru animale. Am analizat această problemă anterior în articolul „Boabele de soia duc la defrișări?” sugerând atunci că poate carnea de pui ar trebui eliminată din meniu. Așa cum subliniază Qaim, este confuz.
Studiul echilibrează nevoia lumii dezvoltate de a-și reduce consumul de carne, argumentând că în multe țări în curs de dezvoltare, creșterea animalelor este o sursă importantă de venit, locuri de muncă și emancipare a femeilor, deoarece animalele sunt uneori printre puținele active productive pe care li se permite să le dețină. Autorii scriu: „Unele dintre aceste funcții sociale ale creșterii animalelor nu sunt întotdeauna pe deplin luate în considerare în discursul global despre sustenabilitate, chiar dacă pot fi de mare importanță pentru bunăstarea unor grupuri mari de populație.”
Studiul sugerează, de asemenea, că în multe țări, carnea „este o sursă bogată de aminoacizi esențiali și micronutrienți, poate ajuta, de asemenea, la reducerea deficiențelor nutriționale în rândul persoanelor cu cunoștințe limitate despre necesarul de nutrienți și cum să-l satisfacă prin diverse diete bazate pe plante”.
Producția industrială de carne în stil occidental este o altă problemă, având o amprentă uriașă de apă, în mare parte datorită producției de furaje, împărțită în mod egal între vaci, păsări și porci. Emisiile de gaze cu efect de seră – compuse din dioxid de carbon, metan și oxizi de azot – provin în mare parte de la rumegătoare dar și din producția de furaje.
Există probleme de sănătate care rezultă din consumul excesiv de carne, în special carne procesată. Din nou, este complicat; populațiile cu venituri mici ar beneficia de pe urma consumului mai mare de carne, în timp ce „în țările bogate, reducerile notabile ale consumului de carne ar avea efecte pozitive atât asupra sănătății, cât și asupra mediului”.
În cele din urmă, există întrebări legate de etică și bunăstare animală, legate de preocupările privind nutriția animalelor de fermă, mediul, sănătatea și comportamentul acestora. Cu toate acestea, un număr surprinzător de mic de oameni sunt vegetarieni din alegere – 75 de milioane de persoane este numărul citat – dar preocupările etice sunt în creștere.
Așadar, avem probleme legate de defrișare, emisii de gaze cu efect de seră, consum de apă, sănătate, concurență pentru teren, etică și bunăstare animală – multe motive bune pentru a renunța la consumul de carne și a deveni vegetarian sau vegan. Dar Qaim și Parlasca nu ajung la această concluzie. În schimb, ei sugerează că ar trebui să mâncăm mai puțină carne, în special în țările mai bogate.
Cu siguranță în America de Nord, pare să fie mult loc pentru a face acest lucru. Autorii concluzionează:
Raportul nu precizează de fapt cât de mare trebuie să fie reducerea pentru a diminua daunele în lumea bogată, lăsând în același timp suficientă carne pentru țările cu venituri mici din motive sociale și nutriționale. Comunicatul de presă al Universității din Bonn titrează „Consumul de carne trebuie să scadă cu cel puțin 75%” și notează că fiecare cetățean al Uniunii Europene consumă 80 de kilograme pe an. Apoi îl citează pe Qaim:
Niciunul dintre aceste numere nu a apărut în studiu, dar Qaim a explicat pentru PlanetaNoastra:
A ajunge la 20 de kilograme de carne pe an pentru nord-americani ar fi cu siguranță o provocare, având în vedere că, potrivit Statista, consumul mediu este de peste ~100 de kilograme. Dar nu este imposibil.
În cele din urmă, studiul prezintă un argument convingător pentru a mânca mult mai puțină carne decât o facem acum și, de asemenea, de ce ar trebui să luăm în considerare mult mai multe aspecte decât doar amprenta de carbon, așa cum am avut tendința să fac. Pentru a folosi un cuvânt cu care autorii studiului încep și termină, problema cărnii necesită nuanțare.
