Premiul Goldman pentru Mediu a fost numit „Nobelul Verde”. Acest premiu prestigios este acordat în fiecare an liderilor de mediu de la nivel local din cele șase continente locuite ale lumii. Nivelul local se referă la persoanele implicate în eforturi locale, „unde schimbarea pozitivă este creată prin participarea comunității sau a cetățenilor”. Acești indivizi sunt, desigur, cei care au mai mare nevoie de sprijin financiar și expunere publică decât organizațiile consacrate, iar Premiul Goldman oferă exact acest lucru.
A fost înființat în 1989 de Richard și Rhoda Goldman, iar prima ceremonie de premiere a avut loc în aprilie 1990. Cuplul a sperat ca Premiul să „demonstreze natura internațională a problemelor de mediu” și să atragă sprijin global pentru problemele presante. Sperau că va încuraja și pe alții să urmeze exemplul admirabil al câștigătorilor și să-și realizeze propriile proiecte.
Câștigătorii din acest an au fost onorați printr-o ceremonie virtuală desfășurată pe 25 mai. Aceasta a fost găzduită de actrița și activista de mediu Jane Fonda și narată de Sigourney Weaver, cu apariții ale primatologei Jane Goodall, cântăreței câștigătoare de premii Grammy Angelique Kidjo și Corul Tinerilor din Detroit. Munca impresionantă a câștigătorilor acoperă o gamă largă de probleme de mediu, așa cum veți vedea în descrierile de mai jos.
Nalleli Cobo, Statele Unite
În 2020, la vârsta de 19 ani, Nalleli Cobo a condus o coaliție pentru a închide definitiv un sit toxic de extracție de petrol din comunitatea sa din Los Angeles. Situl de foraj AllenCo, situat la 9 metri de casa lui Cobo, a generat vapori toxici timp de ani de zile, cauzând lui Cobo și altora să sufere de sângerări nazale, dureri de cap, palpitații și alte probleme de sănătate legate de poluare. Ea a fost diagnosticată cu cancer în adolescență.
Astfel de puțuri de petrol urbane sunt comune în jurul Los Angelesului și sunt disproporționat de prezente în cartierele locuite preponderent de afro-americani și latino-americani. Ca parte a Coaliției Tinerilor Lideri din South Central, Cobo a câștigat un proces care a acuzat Los Angelesul de rasism de mediu. Acest lucru a deschis calea pentru schimbări majore în politicile orașului privind extracția de petrol. Douăzeci și patru de directori ai AllenCo se confruntă acum cu acuzații pentru încălcarea normelor de sănătate și siguranță a mediului, iar Consiliul de Supraveghere al Comitatului Los Angeles a votat în unanimitate în 2021 pentru a interzice noi puțuri de petrol în zonele neincorporate ale comitatului și pentru a examina statutul celor existente.
Marjan Minnesma, Olanda
Neobosita militantă Marjan Minnesma a inițiat o strategie juridică unică pentru a obține o hotărâre favorabilă împotriva guvernului olandez, forțându-l să ia în serios acțiunile climatice. I-au trebuit ani de muncă și sute de discursuri pentru a mobiliza publicul, dar Minnesma a perseverat cu mesajul său că guvernul „pune cetățenii olandezi în pericol din cauza inacțiunii sale în privința schimbărilor climatice și că are o obligație legală – ‘datorie de grijă’ – de a-i proteja”.
Hotărârea, care a fost în cele din urmă confirmată în 2019 și a forțat guvernul să reducă emisiile cu un sfert sub nivelurile din 1990 până la sfârșitul anului 2020, a fost descrisă de Michael Gerrard, directorul Centrului Sabin pentru Dreptul Schimbărilor Climatice de la Universitatea Columbia, drept „cea mai puternică decizie emisă vreodată de orice instanță din lume în privința schimbărilor climatice și singura care a ordonat efectiv reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe baze constituționale”. Precedentul stabilit de Minnesma inspiră acum activiști din întreaga lume.
Alexandra Narvaez și Alex Lucitante, Ecuador
Alexandra Narvaez și Alex Lucitante sunt doi tineri membri ai comunității Cofán din Ecuadorul rural. Amândoi au simțit o conexiune profundă cu pământul strămoșesc, care cuprinde 79.000 de acri de pădure tropicală primară, frecvent amenințată de tăieri ilegale de lemn, minerit și braconaj.
Când guvernul ecuadorian a emis numeroase concesiuni miniere la scară largă în teritoriul Cofán, fără a consulta locuitorii săi, Narvaez și Lucitante au lansat o campanie coordonată pentru a-și proteja pământul. După ce au colectat imagini, filmări cu dronă și hărți, au intentat un proces care a avut succes, stabilind un precedent legal care va proteja regiunea Cofán de orice exploatare minieră de aur viitoare.
Niwat Roykaew, Thailanda
Niwat Roykaew, cunoscut sub numele de Kru Thi („învățător” în thailandeză), este un învățător care a creat o campanie populară suficient de puternică pentru a opri guvernele chinez și thailandez să dinamiteze 248 de mile (aproximativ 399 de kilometri) ale râului Mekong pentru a face loc navelor de marfă de 500 de tone (aproximativ 454 tone metrice). Râul, care curge pe 3.000 de mile (aproximativ 4.828 de kilometri) de la Munții Tibetani până la Marea Chinei de Sud, este al doilea după Amazon în ceea ce privește biodiversitatea apelor dulci, iar câmpiile sale inundabile oferă mijloace de subzistență pentru 65 de milioane de oameni.
La aflarea proiectului, Kru Thi a lansat o campanie de ani de zile împotriva acestuia, bazându-se pe comunitățile locale, pescari, academicieni, mass-media, ONG-uri, cetățeni cercetători și grupuri ale societății civile pentru a atrage atenția dezvoltatorilor și politicienilor. A avut succes în 2020, când proiectul a fost abandonat oficial. A fost o victorie rară și importantă care a marcat prima dată când guvernul thailandez a anulat un proiect transfrontalier din cauza impactului său distructiv asupra mediului.
Julien Vincent, Australia
Julien Vincent are misiunea de a retrage finanțarea pentru cărbune în Australia. Deoarece țara sa se confruntă cu efectele directe ale schimbărilor climatice prin incendii de vegetație devastatoare și evenimente de albire masivă a coralilor pe Marea Barieră de Corali, Vincent a considerat că abordarea cărbunelui – cel mai mare contributor individual la emisiile de gaze cu efect de seră – ar fi cel mai bun punct de plecare. Australia este cel mai mare exportator de cărbune din lume ca valoare, al doilea ca volum, iar Newcastle, New South Wales, este cel mai mare port de export de cărbune.
Prin organizația sa Market Forces (MF), Vincent a început prin a cere băncilor să nu mai finanțeze proiecte pe bază de cărbune. El a „combinat argumentele monetare (investițiile în cărbune vor deveni active blocate) cu apeluri personale (gândiți-vă la viitorul nepoților voștri)”. MF a rulat panouri publicitare, reclame pe pagini întregi și campanii pe rețelele sociale pentru a implica publicul. În 2019, prima companie de asigurări a anunțat că va înceta să subscrie proiecte pe bază de cărbune. Aceasta a fost urmată de alte două companii de asigurări și patru bănci, schimbând pentru totdeauna peisajul energetic al Australiei.
Chima Williams, Nigeria
Chima Williams este un avocat de mediu care a reușit să facă ceva ce nimeni nu a mai făcut până acum – să tragă la răspundere compania Royal Dutch Shell pentru deversările de petrol care au avut loc în Delta Nigerului sub filiala sa. Acest lucru va avea efectul fără precedent de a „deschide Shell la acțiuni în justiție din partea comunităților din întreaga Nigeria, devastate de neglijența companiei în privința siguranței mediului”.
Nigeria, o țară ale cărei exporturi constau în principal din petrol brut, este al 13-lea cel mai mare producător de petrol din lume. În timp ce unii oameni au profitat enorm de pe urma acestui fapt, mult mai mulți și-au văzut patria devastată de infrastructura precară și supravegherea insuficientă. În fiecare an, 240.000 de barili de țiței se scurg din conducte și puțuri în Deltă, contaminând apa, culturile, animalele și oamenii care locuiesc în apropiere. Victoria lui Williams trage la răspundere Shell într-un mod radical nou și oferă o rază de speranță mult necesară acestei părți a lumii devastate de petrol.
