Ce este graupelul?

Precipitațiile de iarnă reprezintă o categorie diversă și nu întotdeauna ușor de definit. Recunoști un fulg de zăpadă când îl vezi, dar cum stau lucrurile cu lapovița versus grindina? Chiar mai confuz este graupelul, o altă formă de ploaie înghețată care te poate lăsa perplex.

Această formă de precipitații cu nume ciudat și puțin cunoscută este, în esență, un amestec de zăpadă și grindină. De fapt, este uneori numită grindină moale datorită similitudinilor. Este adesea descrisă și ca granule de zăpadă, zăpadă tapioca, zăpadă givrată sau bile de gheață.

Află mai multe despre această categorie misterioasă de vreme pe care poate ai văzut-o, dar despre care probabil nu ai auzit niciodată.

Cum se formează graupelul?

Deși „zăpadă givrată” este cu siguranță mai puțin distractiv de spus decât „graupel”, descrie destul de bine modul în care se formează precipitația.

Când condițiile atmosferice sunt potrivite, cristalele de zăpadă pot intra în contact cu picături de apă suprarăcite numite chiciură, o formă de brumă. Termenul oficial „suprarăcit” înseamnă că picăturile sunt încă în formă lichidă la minus 40 de grade (când temperatura este atât de scăzută, Fahrenheit sau Celsius sunt la fel). Doar atunci când aceste picături înghețate intră în contact cu cristalele de zăpadă, încep să înghețe. Rezultatul este un cristal de zăpadă givrat.

Pe măsură ce procesul de înghețare continuă, forma originală a cristalului de zăpadă se pierde în noua sa natură înghețată. Acest produs final este graupelul.

Lapoviță, zăpadă, grindină sau graupel?

Există atât de multe forme înghețate de precipitații încât este greu să știi ce cade de fapt din cer iarna. Graupelul este cel mai adesea confundat cu grindina, și deși ambele tind să fie sferice, grindina este în general mai mare și întotdeauna mai solidă decât graupelul.

Lapovița este, de asemenea, mai solidă decât graupelul; sare când lovește o suprafață. Graupelul fie aterizează pur și simplu pe suprafață ca zăpada, fie se descompune destul de ușor dacă îl atingi. Procesul lor de formare este, de asemenea, diferit, lapovița fiind rezultatul zăpezii care se topește și reîngheață înainte de a atinge solul.

Graupelul nu ia forma unui fulg ca zăpada.

Graupelul și avalanșele

Graupelul este atât de moale încât nu provoacă daune materiale pe care le poate provoca grindina, dar poate duce la probleme mai mari decât câteva mici adâncituri în mașina ta.

Datorită naturii sale mai dense și dimensiunii mai mari decât zăpada obișnuită, graupelul poate contribui la formarea avalanșelor de placă. Graupelul funcționează fie ca strat lubrifiant care duce la o alunecare, fie devine el însuși stratul dens de placă, crescând până la 20-30 de centimetri grosime.

O avalanșă de placă apare atunci când straturile de sub zăpada și/sau gheața dens compactate sunt slabe și se prăbușesc, trimițând tot ce este deasupra să alunece pe munte. Avalanșa spune că graupelul creează un risc pentru aceasta, deoarece stratul pe care îl creează conține „o mulțime de spații poroase și o legătură slabă”.