Dacă vrem cu adevărat să controlăm schimbările climatice și emisiile de carbon, atunci trebuie să ne ocupăm de problema carbonului încorporat, sau ceea ce eu prefer să numesc emisiile de carbon inițiale: CO2 și gazele cu efect de seră echivalente (CO2e) emise în timpul fabricării unui produs. Probabil cea mai bună demonstrație a importanței lor poate fi găsită în Raportul Apple privind Progresul de Mediu din 2020 (abordat aici pe PlanetaNoastra). Compania a furnizat analize complete ale ciclului de viață pentru produsele sale, de la producție până la sfârșitul duratei de viață.
În cazul clădirilor sau mașinilor, emisiile de operare – CO2e generat în timpul utilizării – domină dezbaterea. Dar în cazul electronicelor precum telefoanele sau laptopurile, producătorii au făcut o treabă uimitoare în reducerea energiei necesare funcționării lor până la punctul în care este aproape nesemnificativă; scopul lor este ca telefonul să dureze cât mai mult și să fie cât mai ușor posibil, iar emisiile reduse de operare sunt rezultatul.
Astfel, în cazul iPhone 11 Pro, cu o durată de viață estimată de 3 ani și utilizând un mix mediu de rețea electrică, nu mai puțin de 83% din emisii se produc inițial la nivelul de Producție. Și asta nu se referă doar la fabrică; include „extracția, producția și transportul materiilor prime, precum și fabricarea, transportul și asamblarea tuturor componentelor și ambalajului produsului”.
Transportul reprezintă 3% (transportă mult pe calea aerului). Asta este mult; include „transportul aerian și maritim al produsului finit și al ambalajului asociat de la locul de fabricație la centrele regionale de distribuție. Transportul produselor de la centrele de distribuție la clienții finali este modelat utilizând distanțe medii bazate pe geografia regională”. După ce am urmărit călătoria Apple Watch-ului meu din China până la Toronto acum câțiva ani, am decis să nu mai comand online; cu siguranță este mai eficient să transporți un teanc de ceasuri la magazin pe palet, decât să faci fiecare transport individual astfel.
Dar Utilizarea, la 13%, este surpriza. Adaptorul de alimentare consumă 0,02 Wați. Amprenta generată de utilizare este de 10,4 kilograme pe parcursul a 3 ani, sau 9,4 grame pe zi utilizând un mix mediu de energie; asta echivalează cu amprenta de carbon a unei lingurițe de lapte. Pentru persoanele care folosesc energie mai ecologică decât media, va fi chiar mai puțin.
Pe de altă parte, amprenta totală de 80 de kilograme nu este deloc nesemnificativă. Practic, iPhone-ul meu este un bloc gigantic de carbon încorporat, aflat deja în aer înainte ca acesta să plece chiar din China. Deși chiar și asta nu este un bloc atât de gigantic de carbon, echivalează cu a conduce o camionetă F-150 pe o distanță de 260 de kilometri.
Oamenii care cumpără camionete nu se gândesc la carbonul încorporat, sunt dispuși să plătească pentru mai multă benzină și Ford poate construi rezervoare mai mari. Telefoanele sunt o demonstrație a modului în care eficiența contează pentru oameni doar atunci când le oferă ceva ce își doresc, cum ar fi mai mult timp sau mai puțină greutate.
Dar chiar dacă colecționezi produse Apple în loc de camionete, tot se adună. MacBook Air-ul meu are o amprentă de 174 de kilograme (77% încorporat, 7% transport, 15% operare). iPad-ul meu are 119 kilograme (89% încorporat, 4% transport, 6% operare). Am uitat să pun ceasul în fotografie (44 de kilograme în total, 77% încorporat, 9% transport, 13% operare). Asta înseamnă un total de 413 kilograme. Nu mult, dar este aproximativ 80% încorporat și inițial.
Toate acestea demonstrează clar cât de importante sunt emisiile inițiale și cât de greșit abordăm problema carbonului. Cunosc oameni care aleargă nebunește să scoată din priză încărcătoarele electronice, când este clar că acest lucru este nesemnificativ comparativ cu impactul cumpărării obiectului în primul rând.
Oricine îi pasă de carbon trebuie să înceapă să gândească așa despre orice. Emisiile mari de carbon generate de fabricarea lucrurilor sunt mult mai importante decât cred oamenii și contează acum.
