Grindina și lapovița, deși oarecum similare, apar de fapt în condiții meteorologice complet diferite și necesită un set complet diferit de circumstanțe pentru a lua formă. Deci, care este diferența? Mai întâi, vom vorbi despre grindină.
Cum se formează grindina?
Grindina se formează de obicei în <lunile de vară> în timpul unei furtuni. Picăturile de ploaie se formează în partea inferioară a norilor în timpul unei furtuni. Curenții ascendenți din timpul unei furtuni severe determină ca aceste picături de ploaie să fie transportate de la baza norilor spre vârfurile lor, unde temperatura este semnificativ mai scăzută. Această apă răcită va îngheța la contactul cu cristalele de gheață, praf sau alte materii și va forma o mică bucată de grindină.
Apoi cade spre baza norului doar pentru a fi purtată din nou în sus de un curent ascendent. Intră în contact cu mai multă apă extrem de răcită, determinând formarea unui alt strat în jurul bobului de grindină. Grindina cade în sfârșit la sol când curentul ascendent slăbește sau bobul de grindină devine prea greu pentru a rămâne în nor și gravitația îl trage spre Pământ.
La fel ca un copac, inelele unui bob de grindină poartă o semnificație. Dacă ridicați o bucată de grindină și o tăiați, ar trebui să puteți spune de câte ori a fost transportată în vârful unei furtuni după numărul de straturi pe care le are. Vedeți videoclipul de mai jos pentru o explicație animată.
Grindina poate varia în dimensiune, de la aproximativ mărimea unui bob de mazăre până la mărimea unei mingi de softball. Cea mai mare bucată de grindină înregistrată că a căzut în Statele Unite a căzut în Vivian, Dakota de Sud, pe 23 iunie 2010, având un diametru de 8 inci (~20,3 cm) și o circumferință de 18,62 inci (~47,3 cm). A cântărit 1 livră și 15 uncii (aproximativ 0,88 kg) — uau!
Cel mai greu bob de grindină din lume a căzut în Bangladesh în 1986, cântărind 2,25 livre (aproximativ 1,02 kg), unde furtunile cu grindină apar frecvent înaintea sezonului musonic de vară. Nu este surprinzător faptul că grindina poate provoca daune extreme.
Chiar dacă Florida este statul cu cele mai multe furtuni, grindina este cel mai probabil să apară în Nebraska, Wyoming și Colorado. De fapt, zona în care se întâlnesc cele trei state este cunoscută sub numele de „Aleea Grindinei”, având în medie șapte până la nouă zile cu grindină pe an.
Cum se formează lapovița?
O diferență majoră de înțeles între grindină și lapoviță este perioada anului. Grindina apare pe vreme caldă, în general în timpul furtunilor de primăvară, vară și toamnă, în timp ce lapovița apare numai pe vreme rece.
Când temperatura scade sub 32 de grade Fahrenheit (zero grade Celsius), precipitațiile cad din nor sub formă de ninsoare. Când acea ninsoare cade printr-un strat mai cald al atmosferei, <se va topi puțin> și apoi se va transforma într-o granulă de gheață pe măsură ce cade printr-o zonă mai rece, determinând-o să lovească Pământul sub formă de lapoviță.
Acest fenomen a fost descris ca un „sandviș cu aer cald”, unde precipitațiile încep la temperaturi scăzute sus în atmosferă, trec printr-un strat cald și apoi îngheață din nou. Este același fenomen care creează ploaia înghețată (mai multe despre asta mai jos) și diferă de ninsoare, care călătorește prin atmosferă la o temperatură constant scăzută.
Spre deosebire de grindină, lapovița este mică în dimensiuni și cade o singură dată din cer. Este destul de zgomotoasă când lovește parbrizul sau solul, dar nu provoacă daunele pe care le poate provoca grindina. Lapovița acumulată pe șosele și trotuare poate crea condiții periculoase, dar nu este cea mai periculoasă formă de vreme de iarnă. În general, granulele pur și simplu ricoșează de pe suprafețele cu care vin în contact. În unele cazuri, lapovița poate chiar oferi un pic de tracțiune șoferilor – deși acesta nu ar trebui să fie un motiv pentru a merge mai repede în condiții precare.
Unde se încadrează ploaia înghețată?
Ploaia înghețată este mai periculoasă decât lapovița în ceea ce privește siguranța. Aceste precipitații de iarnă coboară ca ninsoare și, la fel ca lapovița, se topesc când întâlnesc un strat de aer mai cald. Cu toate acestea, acest strat cald este mai adânc decât în scenariul cu lapoviță, iar granula nu are timp să înghețe din nou înainte de a ajunge la sol. Când ajunge la suprafața Pământului – și solul are sub 32 de grade Fahrenheit (zero grade Celsius) – îngheață și el. Deoarece ploaia înghețată îngheață doar la contactul cu șoselele și trotuarele, este înșelător de periculoasă. Arată ca ploaia, dar transformă suprafețele într-un fel de patinoar periculos. Trebuie să mergeți și să conduceți cu extremă precauție.
Așadar, data viitoare când auziți pe cineva spunând că este grindină într-o zi rece de februarie, asigurați-vă că îi corectați și explicați diferența dintre lapoviță și grindină. Toată lumea iubește pe cineva care știe multe.
