Oricine a văzut documentarul „Marșul pinguinilor” (cunoscut și ca cel mai bun film din toate timpurile) știe cât de grea poate fi viața polară. Păsările marine polare sunt adaptate să reziste condițiilor unice și aspre din Antarctica — dar nu este ușor. Cumva reușesc să existe pe masa de uscat care câștigă premiul pentru că este cel mai rece, cel mai uscat, cel mai înalt și cel mai vântos continent de pe Pământ.
Dar chiar și așa, extremele aduse de schimbările climatice se dovedesc a fi prea mult pentru ele. Un nou studiu relevă că din decembrie 2021 până în ianuarie 2022 — în perioada de vârf pentru reproducerea păsărilor antarctice — cercetătorii nu au găsit niciun cuib în zonele în care coloniile sunt, în general, formate din sute de mii de păsări.
„Vorbim despre zeci, dacă nu sute de mii de păsări, și niciuna dintre ele nu s-a reprodus în timpul acestor furtuni. A avea succes zero la reproducere este cu adevărat neașteptat.”
Nu este un secret că schimbările climatice amplifică atât frecvența, cât și intensitatea evenimentelor meteorologice extreme, majoritatea având un impact negativ asupra faunei sălbatice într-un fel sau altul. În mediile polare, „astfel de evenimente includ valuri de căldură, concentrații anormale de gheață marină și furtuni”, scriu autorii studiului. „Deși evenimentele meteorologice extreme afectează succesul reproductiv [al păsărilor marine polare] și alte rate demografice, se crede că acestea afectează doar o parte a populației. Eșecul reproductiv complet al unei populații întregi din cauza condițiilor de mediu extreme este rar observat”, adaugă aceștia.
Studiul descrie modul în care furtunile de zăpadă extreme, legate de schimbările climatice, din Dronning Maud Land, Antarctica, de la sfârșitul anului 2021/începutul anului 2022 au cauzat „eșecuri reproductive aproape complete și pe scară largă” la cele trei cele mai comune specii de păsări marine din zonă: petrelul antarctic (Thalassoica antarctica), petrelul de zăpadă (Pagodroma nivea) și skua polar sudic (Stercorarius maccormicki).
„Știm că într-o colonie de păsări marine, atunci când este o furtună, vei pierde unii pui și ouă, iar succesul reproductiv va fi mai scăzut”, spune Sebastien Descamps, primul autor al studiului și cercetător la Institutul Polar Norvegian. „Dar aici vorbim despre zeci, dacă nu sute de mii de păsări, și niciuna dintre ele nu s-a reprodus în timpul acestor furtuni. A avea succes zero la reproducere este cu adevărat neașteptat.”
Cercetarea se concentrează pe Dronning Maud Land din Antarctica, care include Svarthamaren și zona învecinată Jutulsessen. Aceste zone sunt renumite pentru găzduirea a două dintre cele mai mari colonii de petreli antarctici din lume. Ele sunt, de asemenea, terenuri esențiale de cuibărit pentru petrelii de zăpadă și skua polar sudic.
Din 1985 până în 2020 în Svarthamaren, colonia conținea între 20.000 și 200.000 de cuiburi de petrel antarctic, în jur de 2.000 de cuiburi de petrel de zăpadă și peste 100 de cuiburi de skua anual, conform studiului.
Șocant, în Svarthamaren, în timpul sezonului 2021–2022, au existat doar trei petreli antarctici care s-au reprodus, un număr mic de petreli de zăpadă care s-au reprodus și zero cuiburi de skua. Rețineți că Svarthamaren a fost mult timp descrisă ca fiind cea mai mare colonie de petreli antarctici din lume. În Jutulsessen, nu au existat cuiburi de petrel antarctic în vara 2021-2022 (aceasta este vara emisferei sudice, deci decembrie și ianuarie), în ciuda zecilor de mii de cuiburi active din anii precedenți.
„Nu a fost doar o singură colonie izolată care a fost afectată de acest vreme extremă. Vorbim despre colonii răspândite pe sute de kilometri”, spune Descamps. „Deci, aceste condiții de furtună au afectat o parte foarte mare de uscat, ceea ce înseamnă că succesul reproductiv al unei mari părți din populația de petreli antarctici a fost afectat.”
Pentru păsări ca acestea care își depun ouăle direct pe pământ, prea multă zăpadă face solul inaccesibil și face imposibilă creșterea puilor. Furtunile înseamnă, de asemenea, că păsările trebuie să-și consume prețioasa forță pentru a se adăposti, a se menține calde și a conserva energia.
Deși potențiala încălzire a regiunii a fost o preocupare, cercetătorii realizează acum că acesta este doar vârful aisbergului, ca să spunem așa.
„Până de curând, nu existau semne evidente de încălzire climatică în Antarctica, cu excepția peninsulei”, spune Descamps. „Dar în ultimii ani, au apărut noi studii și noi evenimente meteorologice extreme care au început să schimbe modul în care vedem schimbările climatice în Antarctica.”
Studiul, „Antarctic climate change: Extreme snowstorms lead to large-scale seabird breeding failures in Dronning Maud Land,” a fost publicat în Current Biology.
Citește mai departe:
