Ce sunt micro-apartamentele? Avantaje și dezavantaje ecologice

Micro-apartamentele sunt considerate echivalentul urban al caselor mici. Ele oferă suficient spațiu pentru o baie, o chicinetă, un spațiu de ședere și un spațiu de dormit, deși ultimele două sunt adesea comasate.

În timp ce unii trebuie să aleagă această opțiune de locuință din cauza constrângerilor financiare, un număr tot mai mare de locuitori urbani caută în mod voluntar spații restrânse nu (doar) din cauza bugetului, ci pentru a-și reduce amprenta de carbon.

La un nivel micro, apartamentele mai mici utilizează mai puține resurse decât cele mai mari și creează mai puține deșeuri. La un nivel macro, o tendință către micro-locuințe ar putea duce la o creștere a densității populației și, cu puțin noroc, la o infrastructură mai eficientă în orașe. Orientarea către o locuire condensată ajută la limitarea extinderii urbane necontrolate, ducând la o mai mare conservare a terenurilor.

Află mai multe despre beneficiile ecologice (și unele dezavantaje) ale micro-apartamentelor.

Ce este un micro-apartament?

Deși nu există o definiție oficială a termenului „micro-apartament”, Urban Land Institute îl definește ca fiind „o mică garsonieră, de obicei mai mică de 32.5 metri pătrați, cu o bucătărie și o baie complet funcționale și conforme cu normele de accesibilitate.” Acesta menționează că locuințele cu o singură cameră care au doar bucătării și băi comune nu se încadrează, conform acestei definiții.

Cum arată 32.5 metri pătrați? Compară-i cu media:

• Dimensiunea medie a unui dormitor în S.U.A.: Aproximativ 12 metri pătrați
• Apartament în S.U.A.: 81.9 metri pătrați
• Garsonieră în New York City: 51.1 metri pătrați
• Casă mică: Până la 55.7 metri pătrați

Popularitatea în creștere a micro-apartamentelor

Natural, boom-ul micro-apartamentelor a început ca o soluție de accesibilitate în orașele cu prețuri de închiriere notoriu de mari. New York City, cunoscut și adesea criticat pentru apartamentele sale de mărimea unui dulap, și-a deschis prima clădire de micro-apartamente prefabricate — My Micro NY, o clădire cu nouă etaje din Brooklyn care conține 55 de garsoniere între 24.2 și 33.4 metri pătrați — în 2015.

Acum, Seattle are partea sa de SEDUs (small-efficiency dwelling units – unități de locuit mici și eficiente), iar Boston are unități de „inovare” (numite astfel de către Housing Innovation Lab al orașului Boston). Tendința este vie și se dezvoltă în Washington, D.C., Chicago și San Francisco, unde primul proiect de micro-locuințe prefabricate din țară, SmartSpace, a avut loc, se pare, în 2012.

Într-un sondaj Urban Land Institute din 2015, unul din patru chiriași a declarat că fie „cu siguranță”, fie „probabil” ar locui într-o micro-unitate.

Sunt micro-apartamentele sustenabile?

Aproape o treime dintre respondenții sondajului din 2015 au declarat că practicile de sustenabilitate au fost o prioritate în deciziile lor de închiriere. Dacă micro-apartamentele constituie într-adevăr o opțiune de locuință sustenabilă este un subiect destul de polarizant. Iată argumentele principale din ambele tabere.

Avantaje ecologice

Micro-apartamentele necesită, în general, mult mai puține resurse pentru a fi construite. Un raport al Națiunilor Unite din 2019 a estimat că reducerea dimensiunii suprafeței pe cap de locuitor a unei locuințe cu doar 20% ar putea reduce emisiile provenite din construcția acelei locuințe cu 50% până la 60%. Aceeași reducere de 20%, a precizat raportul, ar reduce, de asemenea, cererea de încălzire și răcire cu 20%. În S.U.A., încălzirea și răcirea reprezintă 38% din emisiile de carbon ale gospodăriilor.

Dacă acesta este impactul unui singur micro-apartament, atunci imaginează-ți ce ar putea face o tranziție mai largă către micro-locuințe. Necesitatea actuală de suburbanizare pentru a satisface cerințele unei populații în continuă creștere a pus o presiune masivă asupra peisajului – distrugând habitatele pentru fauna sălbatică esențială și alimentând defrișările.

Locuirea compactă ar ajuta la salvarea acestor spații naturale de amenințările extinderii urbane necontrolate. Dacă este făcută corect, ar putea, de asemenea, încuraja orașele să investească în infrastructură mai ecologică (gândește-te la piste de ciclism și transport public îmbunătățit în loc de trafic intens și structuri colosale de parcare, necesare în mare parte pentru a găzdui navetiștii suburbani).

Deși datele YouGov din 2022 sugerează că 60% dintre americani cred că dezvoltarea cu densitate mai mare ar înrăutăți traficul, mai degrabă decât să-l îmbunătățească, Urban Land Institute contestă acest lucru. „Dezvoltarea cu densitate mai mare generează mai puțin trafic pe unitate decât dezvoltarea cu densitate scăzută”, spune institutul. „Face mersul pe jos și transportul public mai fezabile și creează oportunități pentru parcări comune.”

Dezavantaje ecologice

Deși îngrijorările legate de aceste locuințe minuscule sunt puține la nivel micro, există unele preocupări legate de locuirea cu densitate mare, în general. O preocupare majoră este poluarea aerului. Aglomerarea oamenilor unii peste alții condensează emisiile de gaze cu efect de seră într-o zonă mai mică, iar studiile pot afirma că acest lucru poate impacta mai mult sănătatea umană în orașele cu densitate mare a populației.

O altă preocupare este lipsa oportunităților ecologice în orașele dens construite. Un studiu din 2020 a constatat că densitatea populației a avut un impact major asupra polenizatorilor, cărora le este greu să acceseze spațiile verzi din cauza tuturor barierelor structurale. Acest studiu a sugerat că densitatea crescută a populației a afectat negativ populațiile de polenizatori doar în orașe, nu populațiile de polenizatori în general, dar multe altele au confirmat că, cu cât un oraș devine mai dens, cu atât biodiversitatea sa scade.

O mare parte din pierderea speciilor care are loc din cauza urbanizării este cauzată de căldură. Densitatea populației creează un efect de insulă de căldură urbană. În mod ironic, copacii umbroși care sunt necesari pentru a reduce acest efect se adaptează cu dificultate la creșterea temperaturilor aerului și solului. Mulți mor în cele din urmă și fac insula de căldură și mai fierbinte – iar un oraș mai fierbinte înseamnă o cerere mai mare de răcire.