Ursus maritimus — ursul polar. Există un motiv pentru care aceste animale au devenit simbolul schimbărilor climatice. Pentru mulți dintre noi, aceste creaturi maiestuoase capătă proporții mitice — și sunt grav amenințate de scăderea gheții marine. Fără acțiuni pentru mediu, două treimi din acești giganți superbi ar putea fi pierduți până în 2050; până în 2100 urșii polari ar putea dispărea.
Acțiune pentru conservare
Din fericire, există mulți oameni care lucrează în numele acestor urși frumoși. La Polar Bears International, de exemplu, oamenii de știință și conservatorii lucrează cu sârguință pentru a conserva urșii polari și gheața marină de care depind. Site-ul organizației este o comoară de informații și curiozități, din care au fost colectate următoarele nume. Putem învăța multe despre animale din limbajul folosit de alte culturi, în special de culturile care împărtășesc același peisaj cu aceste animale.
Atâtea nume
Ursus maritimus este numele științific al ursului polar, înseamnă Urs al mării; a fost inventat de Comandorul C.J. Phipps în 1774, care a fost primul care a descris științific ursul polar ca o specie distinctă. Urșii polari sunt atât de dependenți de ocean pentru hrană și habitat încât sunt singura specie de urs considerată mamifer marin, deci numele are sens.
Mai târziu, când s-a crezut că ursul polar era de fapt propriul său gen, a fost redenumit Thalarctos din grecescul thalasso, însemnând mare, și arctos, însemnând urs. În 1971, oamenii de știință au revenit la numele științific original al ursului, Ursus maritimus.
Poeții nordici din Scandinavia medievală spuneau că urșii polari aveau puterea a 12 oameni și istețimea a 11. Ei se refereau la ei prin următoarele nume: Cerbul Alb al Mării; Spaima Focilor; Călărețul Aisbergurilor; Biciul Balenei; Marinarul Sloiului.
Sami și Laponi refuză să-i numească „urși polari” pentru a evita să-i ofenseze. În schimb, îi numesc Câinele Lui Dumnezeu sau Bătrânul în Mantie de Blană.
Nanuk este folosit de Inuit, însemnând Animal Demn de Mare Respect. Pihoqahiak este de asemenea folosit de Inuit; înseamnă Cel Veșnic Rătăcitor.
Gyp sau Orqoi — Bunic sau Tată Vitreg — sunt folosite de Ket din Siberia ca semn de respect.
În rusă sunt puțin mai literali cu beliy medved, însemnând Urs Alb.
Isbjorn, Ursul de Gheață, este ceea ce spun în Norvegia și Danemarca. În Groenlanda de Est, Stăpânul Spiritelor Ajutătoare este cunoscut sub numele de tornassuk.
Atâtea nume poetice! Dar indiferent cum îi numim, le datorăm, Marinarilor Sloiului, să ne asigurăm că au un loc unde să trăiască.
