Insula Hans se află între o stâncă și un loc dificil. De fapt, ea este stânca și se află într-un loc dificil: Această mică formațiune calcaroasă se găsește în mijlocul strâmtorii care separă Canada de Groenlanda, inspirând două țări puternice să o revendice ca fiind a lor.
Pământul are încă numeroase dispute teritoriale de acest gen, de la Insulele Falkland până la mările Chinei de Sud și de Est. Însă lupta îndelungată pentru Insula Hans este unică, nu doar prin prisma celor implicați și a modului în care au gestionat situația, ci și prin modul în care această dispută uneori obraznică – purtată în principal cu steaguri, sticle de băutură și bravadă – ar putea prevesti confruntări geopolitice mai serioase în Arctica.
PAUZĂ FOTO: 13 animale uimitoare din Arctica
Conflictul pune Canada împotriva Danemarcei, care a deținut Groenlanda ca teritoriu danez pentru cea mai mare parte a ultimilor 200 de ani. De ce s-ar lupta doi aliați NATO pentru o stâncă goală, cu o valoare aparent mică? Insula Hans are doar 1,3 kilometri pătrați (320 acri sau 0,5 mile pătrate) și, pe lângă faptul că este nelocuită, nu are niciun copac, practic niciun sol și nu are rezerve cunoscute de petrol sau gaze naturale.
Cu toate acestea, ce-i lipsește în resurse, Insula Hans compensează prin ambiguitate legală. Este cea mai mică dintre mai multe insule din Canalul Kennedy — parte a Strâmtorii Nares, care separă Groenlanda de Canada — dar se află aproape exact la mijloc. Țările pot revendica ape teritoriale de până la 22 km (12 mile nautice) de țărmurile lor, conform dreptului internațional, iar din moment ce Insula Hans se află într-o parte îngustă a Strâmtorii Nares, cade în zonele de 22 km atât ale Canadei, cât și ale Danemarcei.
Insula Hans este situată aproape exact la jumătatea distanței dintre Canada și Groenlanda. (Imagine: Wikimedia Commons)
Situație dificilă
Insula Hans a făcut parte din vechile terenuri de vânătoare inuite, dar a atras puțină atenție europeană sau americană până în anii 1800. Este numită după exploratorul groenlandez Hans Hendrik, potrivit WorldAtlas, din nu se știe ce motiv preluând doar prenumele său.
Groenlanda a devenit teritoriu danez în 1815, în timp ce Canada a obținut controlul asupra insulelor sale arctice în 1880. Totuși, din cauza limitelor cartografiei din secolul al XIX-lea și a pericolelor călătoriilor în Arctica, niciuna dintre țări nu a arătat prea mult interes pentru Insula Hans până în anii 1920. Atunci exploratorii danezi au cartografiat-o în sfârșit, determinând Liga Națiunilor să preia cazul. Curtea Permanentă de Justiție Internațională (CPJI), cu un nume nu tocmai inspirat, a dat câștig de cauză Danemarcei în 1933, dar această claritate nu a durat mult.
După Al Doilea Război Mondial, Liga Națiunilor a fost înlocuită de Națiunile Unite, iar CPJI a făcut loc Curții Internaționale de Justiție. Insula Hans a fost în mare parte trecută cu vederea în anii 1950 și ’60, și pe măsură ce timpul trecea, hotărârile CPJI defuncte și-au pierdut din influență. Când Danemarca și Canada și-au negociat granițele maritime în 1973, au convenit asupra unei game largi de revendicări teritoriale — dar Insula Hans nu a fost una dintre ele.
Atunci lucrurile s-au înrăutățit, potrivit unui raport din 2011 al Inventory of Conflict and Environment (ICE) de la American University. Acest lucru a „creat tensiuni în relațiile canado-daneze și a ridicat întrebări privind suveranitatea în Arctica”, notează raportul, deși „nivelul conflictului rămâne scăzut”. În loc să se lupte efectiv, țările au petrecut 30 de ani într-un război rece relativ calm, chiar și ușor.
O dezbatere aprinsă
În 1984, trupele canadiene au făcut o călătorie fatidică pe Insula Hans. Pe lângă plantarea steagului Canadei pe stâncă, au lăsat în urmă și o sticlă de whisky canadian. Doar o săptămână mai târziu, un oficial danez a vizitat insula, înlocuind steagul Canadei cu cel al Danemarcei și înlocuind whisky-ul cu o sticlă de brandy danez. A ridicat și miza puțin, lăsând o notă care îi saluta ironic pe vizitatori în Danemarca.
„[C]ând militarii danezi merg acolo, lasă o sticlă de șnaps”, a declarat diplomatul danez Peter Taksøe-Jensen pentru WorldAtlas. „Iar când forțele militare canadiene vin acolo, lasă o sticlă de Canadian Club și un semn pe care scrie ‘Bine ați venit în Canada’.”
Asta poate părea meschin, dar este mai matur decât modul în care sunt gestionate multe dispute internaționale. Totuși, disputa privind Insula Hans nu este o glumă pentru liderii danezi sau canadieni. De exemplu, când ministrul canadian al Apărării a făcut o vizită surpriză pe insulă în 2005, aceasta a stârnit o reacție furioasă din partea Danemarcei. „Considerăm Insula Hans parte a teritoriului danez”, a declarat Taksøe-Jensen pentru Reuters la acea vreme, „și, prin urmare, vom depune o plângere privind vizita neanunțată a ministrului canadian.”
Sparge gheața
Fie cu arme, cuvinte sau whisky, de ce merită Insula Hans luptată? Ar putea fi parțial mândria, niciuna dintre țări nevrând să cedeze un teritoriu pe care îl consideră al lor de drept. Dar, așa cum subliniază raportul ICE, interesul crescând pentru această mică stâncă face parte și dintr-o transformare mai amplă. Arctica se încălzește de două ori mai repede decât Pământul în general, deschizând rute și resurse valoroase blocate mult timp de gheața marină.
„Oportunitățile economice potențiale asociate cu o Arctica fără gheață, cum ar fi noile rute maritime și resursele energetice neexploatate, au determinat națiunile să își afirme revendicările teritoriale și să stabilească suveranitatea”, se arată în raport. „Prin urmare, zonele arctice nelocuite precum Insula Hans devin puncte focale pentru disputele diplomatice.”
Insula poate nu deține petrol, gaze sau alte bogății, dar geografia sa ar putea contribui la creșterea importanței sale pe măsură ce schimbările climatice transformă Arctica. „Deși Insula Hans nu posedă resurse naturale, locația sa în Strâmtoarea Nares ar putea-o plasa aproape de traseul viitoarelor rute maritime”, adaugă raportul. „Rezultatul disputei ar putea influența și viitoarele dezacorduri privind suveranitatea în Arctica.”
Totuși, în ciuda mizelor crescânde, există semne de dezgheț al relațiilor. Miniștrii de externe ai Canadei și Danemarcei ar fi discutat despre Insula Hans într-o întâlnire din 2014, iar problema este considerată pe scară largă o mică disensiune. „Dezacordurile actuale privind granițele dintre Canada și Danemarca sunt destul de mici și tehnice”, a declarat un consultant în afaceri arctice pentru Arctic Journal în 2014. „Cu siguranță nimic care să dăuneze unor relații altfel bune.” În plus, politica externă din ce în ce mai ambițioasă a Rusiei le-a oferit aliaților NATO o problemă mai mare de rezolvat, pe măsură ce aceștia – alături de SUA și alte națiuni arctice – concurează pentru poziție în regiunea în schimbare rapidă.
Soluția ‘condominiu’
Între timp, un grup de experți în Arctica a propus o soluție interesantă pentru Insula Hans. Pe 12 noiembrie, cercetători din Canada și Danemarca au sugerat ca aceasta să fie transformata într-un condominiu — dar nu genul la care v-ați putea gândi. În loc să construiască un complex rezidențial la aproximativ 198 km (123 mile) de cei mai apropiați oameni, aceasta ar însemna împărțirea insulei similar modului în care locatarii unui condominiu își împart clădirea.
Supravegherea ar putea fi acordată inuiților din Canada și Groenlanda, spun cercetătorii, sau insula ar putea deveni o rezervație naturală. Aceasta s-ar putea să nu rezolve toate aspectele disputei, dar pare mai bună decât alte note ironice și sticle de băutură.
„Au existat tensiuni în Arctica pe anumite probleme”, a declarat pentru National Post unul dintre cercetători, profesorul Michael Byers de la University of British Columbia. „Noul guvern federal ar putea vedea asta ca pe o modalitate de a semnala o schimbare de abordare.” Ministrul de externe al Danemarcei a analizat deja propunerea și, deși orice decizie ar putea fi departe, Byers este optimist.
„Sunt încrezător că este dispus să exploreze posibilitatea”, spune el.
