Neanderthalienii sunt adesea închipuiți ca fiind cocoșați, brutali, păroși și proști. Totuși, această imagine se bazează în mare parte pe noțiunile preconcepute pe care le aveam noi înșine și paleontologii de multă vreme. Datorită științei mai avansate și minților deschise, noile descoperiri schimbă constant acele vechi falsuri.
Se pare că neanderthalienii erau comparabili cu oamenii moderni în multe privințe. De exemplu, au creat artă și au format legături sociale puternice care s-au manifestat în acțiuni pline de compasiune. Iată 10 fapte despre neanderthalieni care te-ar putea surprinde.
1. Neanderthalienii își îngropau cu grijă morții
Studiind locurile de înmormântare din Europa de Vest, cercetătorii au concluzionat că neanderthalienii își îngropau uneori morții. De asemenea, s-ar putea să fi lăsat flori și alte marcaje funerare alături de defunct. Această ipoteză provine din descoperirile de polen din mormintele de la Shanidar, în nordul Irakului. Poate părea neimportant pentru noi, deoarece plasarea florilor pe morminte este comună pentru oamenii moderni, dar pentru neanderthalieni, colectarea lor însemna să iasă în frigul Epocii de Gheață și să traverseze versantul periculos al muntelui.
Gestul simbolic de a lăsa flori alături de morți (și eforturile mari pe care le-au depus pentru a face acest lucru) este în concordanță cu alte comportamente care reflectă gândirea simbolică a neanderthalienilor, inclusiv decorarea cu pigment, bijuterii, pene și scoici. Niciun alt primat și nicio altă specie umană anterioară nu a practicat înmormântarea morților.
2. Erau artiști
Conform cercetărilor publicate în 2018, neanderthalienii au realizat cea mai veche artă rupestră cunoscută. Studiul s-a concentrat pe arta din trei peșteri spaniole care conțineau reprezentări în roșu și negru ale animalelor, puncte și semne geometrice, plus șabloane de mâini, amprente de mâini și gravuri.
Cercetătorii au descoperit că picturile au fost create cu cel puțin 64.000 de ani în urmă — cu 20.000 de ani înainte ca Homo sapiens să ajungă în Europa. Neanderthalienii erau singura specie umană de pe continent la acea vreme, deci ei trebuie să fi fost creatorii.
Un rezultat al acestei descoperiri este indicarea faptului că neanderthalienii aveau o sensibilitate artistică asemănătoare cu cea a primilor H. sapiens. „Arta nu este un accident izolat”, spune co-autorul Paul Pettit. „Avem exemple în trei peșteri aflate la 700 de kilometri distanță și dovezi că a fost o tradiție îndelungată.”
3. Puteau controla focul
A existat o perioadă în care H. sapiens nu erau singura specie care pornea și folosea regulat focul. Neanderthalienii erau pricepuți și la acest lucru, așa cum a arătat un studiu din 2011 publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Prin intermediul Universității din Colorado Boulder, cercetătorii au analizat 141 de situri cu vetre în Europa și au găsit dovezi că neanderthalienii au utilizat constant focul în fiecare dintre ele, inclusiv oase arse, artefacte din piatră încălzite și cărbune. Ei au concluzionat că acest comportament a început acum cel puțin 400.000 de ani.
Neanderthalienii foloseau focul pentru a găti mâncarea, dar îl utilizau și pentru a construi unelte. Foloseau smoala, o substanță adezivă naturală, pentru a atașa mânere de lemn la bucăți de piatră. Deoarece singura modalitate de a crea acest lichid lipicios este prin arderea scoarței copacilor de mesteacăn, neanderthalienii trebuie să fi avut capacitatea de a controla focul.
4. Erau vânători pricepuți
Neanderthalienii s-au dovedit a fi vânători excepționali, având atât cunoștințele necesare pentru a captura vânatul, cât și abilități cognitive pentru a coordona atacurile.
Cercetătorul olandez Gerrit Dusseldorp a remarcat că chiar și cel mai dificil de prins vânat (de exemplu, animale mari, puternice și animale de turmă) era vânat de neanderthalieni. Nu le lipsea forța — aparent, numărul și distribuția fracturilor găsite pe oase amintesc de cele ale performerilor profesioniști de rodeo, care se confruntă și ei cu animale mari și periculoase. În plus, neanderthalienii aveau probabil o dexteritate manuală impresionantă, ceea ce însemna capacitatea de a mânui unelte de vânătoare.
Erau, de asemenea, calculați în strategiile lor de vânătoare. În 2011, cercetările au arătat că neanderthalienii erau conștienți de tiparele de migrație ale renilor, sincronizându-și șederile în anumite locuri de vânătoare în funcție de mișcarea prăzii lor.
5. Neanderthalienii împărtășeau trăsături genetice cu mamuții lânoși
Unul dintre animalele mari pe care neanderthalienii le vânau era mamutul lânos, o rudă acum dispărută a elefanților moderni, care era acoperit cu blană și cântărea până la aproximativ 5.400 de kilograme. Un studiu din 2019 a descoperit că există semne moleculare de adaptare la mediile reci care erau împărtășite de neanderthalieni și mamuții lânoși.
Acest lucru este plauzibil, deoarece ambele specii au evoluat din strămoși africani înainte de a se adapta la climatul rece al Eurasiei din Epoca de Gheață și ambele au dispărut cam în același timp. Cele două specii s-au confruntat cu condiții similare și au suferit adaptări similare ca rezultat. Acest lucru le face un bun exemplu de evoluție convergentă.
6. Oamenii s-au încrucișat rapid cu neanderthalienii
Este binecunoscut faptul că oamenii moderni s-au împerecheat cu neanderthalienii, dar cercetările publicate în 2016 arată că încrucișarea a avut loc mai devreme decât se credea anterior. Cele două grupuri s-au întâlnit probabil acum aproximativ 100.000 de ani în Orientul Mijlociu sau Peninsula Arabică, când primele grupuri de oameni moderni au călătorit din Africa.
Un mod prin care știm acest lucru este prin analiza ADN-ului unei femei neanderthaliene găsite în Munții Altai din Siberia. Genomul ei a inclus ADN de la oameni moderni. Ea a trăit acum peste 50.000 de ani, indicând un interval de timp pentru unele dintre încrucișările dintre omul modern și neanderthalian care au avut loc.
În timp ce detaliile acestor întâlniri ne pot spune când ADN-ul neanderthalienilor a intrat în povestea umană, ele ne pot spune și despre sfârșitul poveștii neanderthaliene. Cercetări mai recente sugerează că această încrucișare a dus la dispariția neanderthalienilor — că s-ar fi putut împerechea până la extincție prin diluarea ADN-ului lor.
7. Aveau voci puternice, cu tonuri înalte
Nu, neanderthalienii nu grohăiau. Și deși s-ar putea să nu fi avut vocabulare sofisticate, erau capabili de vorbire complexă datorită prezenței și poziției osului hioid, care este situat în gât și susține rădăcina limbii. Acesta este același os care le permite oamenilor moderni să vocalizeze așa cum o facem noi.
Dar deși puteau vorbi ca noi, nu sunau ca noi. Forma gâturilor lor, împreună cu piepturile mari și postura, au dus probabil la o voce cu tonuri mai înalte și mai puternică decât cea a omului modern mediu. În acest videoclip, experții explică și demonstrează vocalizările neanderthalienilor.
8. S-ar putea să fi dispărut din cauza schimbărilor climatice
Cauza extincției neanderthalienilor este necunoscută, dar două studii prezintă ipoteze interesante.
Într-un studiu din 2017, cercetătorii sugerează că extincția a fost o chestiune de dinamică a populației și de moment. Neanderthalienii au împărțit spațiul cu H. sapiens pentru o vreme, dar în cele din urmă, principiul excluderii competitive — regula ecologică conform căreia două specii nu pot ocupa aceeași nișă în același timp — a început să intervină. Astfel, H. sapiens i-au înlocuit în mod natural pe neanderthalieni.
Dar într-un alt studiu publicat în 2018, cercetătorii raportează dovezi care ar putea lega extincția neanderthalienilor de schimbările climatice. Autorii studiului au examinat peșteri pentru a crea înregistrări detaliate ale schimbărilor climatice antice din Europa continentală. Acest lucru a relevat o serie de condiții prelungite, extrem de reci și extrem de uscate, care au coincis cu perioade în care uneltele neanderthalienilor erau absente. Deși acest lucru nu dovedește cauzalitatea, este convingător și deschide ușa către noi teorii.
