Valurile de căldură sunt unul dintre cele mai periculoase tipuri de evenimente meteorologice extreme, iar mai multe studii au avertizat că vor deveni chiar mai letale pe măsură ce clima se încălzește.
Acum, un studiu inedit, publicat în Nature Climate Change, dezvăluie că această predicție s-a adeverit deja. Temperaturile încinse de criza climatică au ucis mai mulți oameni în ultimele trei decenii decât ar fi murit dacă nu am fi început niciodată să pompăm gaze cu efect de seră în atmosferă, într-un grad semnificativ.
„One of three deaths due to heat can be attributed to the human activities driving climate change,” a declarat pentru PlanetaNoastra într-un email, primul autor al studiului, Dr. Ana M. Vicedo-Cabrera, de la Universitatea din Berna.
Decese în exces
Noul studiu marchează primul „large-scale, systematic effort to quantify the heat-related human health impacts that have already occurred due to climate change”, așa cum spun autorii studiului.
Cercetătorii, de la Universitatea din Berna și London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM), au folosit date din 732 de locații din 43 de țări pentru a realiza ceea ce este cunoscut drept un „detection and attribution study” (studiu de detectare și atribuire), conform unui comunicat de presă al LSHTM.
Acesta este un tip de studiu care își propune să izoleze anumite impacturi — în acest caz, decesele cauzate de temperaturi mai ridicate decât cele ideale pentru sănătatea umană într-o anumită locație — și să le lege de schimbările climatice sau meteorologice.
„We estimated heat-related mortality in two climate scenarios—under current conditions or removing the anthropogenic activity—and computed the difference, considering this the contribution of the human activities to climate change”, a explicat Vicedo-Cabrera pentru PlanetaNoastra.
Rezultatele au arătat cercetătorilor că aproximativ 37% din decesele în exces cauzate de căldură în verile dintre 1991 și 2018 ar putea fi atribuite direct schimbărilor climatice provocate de om. Acest impact a fost resimțit pe fiecare continent, deși unele regiuni și orașe au fost mai afectate decât altele. La nivel regional, America Centrală și de Sud au fost cele mai afectate, urmate de Asia de Sud-Est.
Cercetătorii au putut, de asemenea, să determine numărul anual și procentul total al deceselor cauzate de căldură legate de climă pentru mai multe orașe mari:
- Santiago, Chile: 136 decese suplimentare pe an, sau 44,3% din total
- Atena: 189 decese suplimentare, sau 26,1%
- Roma: 172 decese suplimentare, sau 32%
- Tokyo: 156 decese suplimentare, sau 35,6%
- Madrid: 177 decese suplimentare, sau 31,9%
- Bangkok: 146 decese suplimentare, sau 53,4%
- Londra: 82 decese suplimentare, sau 33,6%
- New York City: 141 decese suplimentare, sau 44,2%
- Ho Chi Minh City: 137 decese suplimentare, sau 48,5%
Cu toate acestea, deși studiul a putut identifica impacturi diferite în regiuni și orașe, nu a examinat de ce au apărut aceste diferențe.
Trecut și viitor
Noul studiu se bazează pe un corp mai mare de lucrări publicate de Multi-Country Multi-City (MCC) Collaborative Research Network (Rețeaua de Cercetare Colaborativă Multi-Țară Multi-Oraș) într-un efort de a înțelege relația dintre sănătate, climă și alte probleme de mediu precum poluarea aerului.
Când vine vorba de lucrările anterioare ale grupului pe tema climei, sănătății și căldurii, majoritatea s-au concentrat pe viitor. Un studiu din 2017 publicat în The Lancet Planetary Health a constatat că decesele legate de căldură vor crește până la sfârșitul anului 2100 dacă oamenii continuă să emită gaze cu efect de seră la niveluri ridicate. Un studiu din 2018 publicat în Climatic Change a constatat că limitarea încălzirii globale la obiectivul Acordului de la Paris de două grade Celsius peste nivelurile preindustriale ar preveni „large increases” (creșteri mari) ale deceselor legate de căldură în întreaga lume.
Dar cel mai recent studiu, spune Antonio Gasparrini, co-autor, coordonator MCC și profesor la LSHTM, pentru PlanetaNoastra, „provides another layer of perspective” (oferă un alt nivel de perspectivă).
„You don’t have to wait until . . . 2050 to see these effects”, spune Gasparrini. „They are already here” (Nu trebuie să așteptați până în… 2050 pentru a vedea aceste efecte. Ele sunt deja aici).
Pentru Gasparrini, Vicedo-Cabrera și echipa lor, aceasta nu este o scuză pentru a renunța la lupta împotriva schimbărilor climatice. Dimpotrivă, de fapt. Gasparrini susține că numărul viitor al deceselor ar putea fi mult mai mare dacă nu se face nimic pentru a combate criza climatică.
„It underlines the importance of acting quickly on preventing these impacts” (Subliniază importanța acțiunii rapide pentru prevenirea acestor impacturi), spune el.
Cum să acționăm
Când vine vorba de acțiune, Gasparrini solicită două tipuri de politici:
- Atenuarea (Mitigation)
- Adaptarea (Adaptation)
Atenuarea înseamnă reducerea emisiilor prin scăderea consumului sau trecerea la surse de energie mai curate. Adaptarea înseamnă înțelegerea factorilor care fac anumite populații mai vulnerabile la valurile de căldură decât altele și acționarea pentru a contracara acești factori.
Din cauza buclelor de feedback, o anumită cantitate de încălzire este inevitabilă în următoarele decenii, chiar dacă emisiile sunt reduse imediat. Din acest motiv, este important să înțelegem ce factori, cum ar fi statutul socio-economic, infrastructura sau comportamentul, pun oamenii într-un risc mai mare în timpul valurilor de căldură.
„The idea is to try to understand these mechanisms a bit better in order to shape …policies that can be effective in decreasing the risk for a given climate” (Ideea este să încercăm să înțelegem puțin mai bine aceste mecanisme pentru a modela… politici care pot fi eficiente în reducerea riscului pentru o anumită climă), explică Gasparrini.
În prezent, este necesară mai multă cercetare pentru a înțelege ce intervenții ar salva cele mai multe vieți. Aerul condiționat este eficient, dar este contraproductiv atunci când vine vorba de atenuarea schimbărilor climatice. Alte schimbări ar putea include îmbunătățirea izolației sau creșterea spațiilor verzi în orașe.
„It’s still an active area of research” (Este încă un domeniu activ de cercetare), spune Gasparrini.
