În 1999, oamenii de știință ruși au dezgropat un mamut lânos înghețat, mort de mult timp, din permafrostul siberian. Alte lucruri care pândesc în pământul înghețat ar putea fi mai vii — și mai periculoase. Oamenii de știință avertizează că încălzirea globală ar putea elibera bacterii, viruși și ciuperci antice din lacurile înghețate, ghețari și permafrost. Dacă se întâmplă acest lucru, oamenii ar putea fi expuși la viruși și boli cu care nu s-au mai confruntat de mii de ani.
S-a întâmplat chiar anul trecut într-o zonă îndepărtată a Siberiei, în Arctica. Așa cum raportează BBC, o vară excepțional de caldă în 2016 a dezghețat un strat de permafrost, dezvăluind carcasa unui ren infectat cu antrax acum aproximativ 75 de ani. Antraxul este cauzat de o bacterie, Bacillus anthracis, care s-a scurs în sursa de apă, în sol și în aprovizionarea cu alimente. Un băiat de 12 ani a murit din cauza infecției, la fel ca 2.300 de reni; alte zeci de persoane s-au îmbolnăvit și au fost spitalizate.
„Permafrostul este un conservant foarte bun pentru microbi și viruși, deoarece este rece, nu există oxigen și este întuneric”, a declarat pentru BBC biologul evoluționist Jean-Michel Claverie de la Universitatea Aix-Marseille din Franța. „Virușii patogeni care pot infecta oamenii sau animalele ar putea fi păstrați în straturi vechi de permafrost, inclusiv unii care au cauzat epidemii globale în trecut.”
Sau, așa cum a declarat profesorul John Priscu de la Universitatea de Stat Montana pentru Scientific American: „Pui ceva pe suprafața gheții și un milion de ani mai târziu iese la iveală.”
Ce altceva pândește sub gheață?
Oamenii de știință din întreaga lume studiază gheața arctică și antarctică de ani de zile. De exemplu, oamenii de știință au găsit virusul gripei spaniole din 1918, care a ucis 20 până la 40 de milioane de oameni la nivel mondial, intact pe cadavre înghețate în Alaska. Și cercetătorii care studiază focarul de antrax din Siberia cred că variola este înghețată în aceeași zonă. Un studiu din 2009 asupra lacurilor de apă dulce înghețată din Antarctica a dezvăluit ADN de la aproape 10.000 de specii de viruși, inclusiv mulți care nu fuseseră identificați anterior de știință.
Virușii înghețați s-ar putea să-și fi găsit drumul înapoi în mediu de secole, chiar și fără încălzirea globală. Oamenii de știință teoretizează că lacurile arctice care se topesc periodic eliberează viruși gripali înghețați anterior, care sunt preluați de păsările migratoare și transportați către populațiile umane.
Un virus pare să fi reapărut în anii 1930, 1960 și cel mai recent în 2006, când un lac siberian s-a topit. „Acest fenomen ar putea avea loc în mod regulat, mult dincolo de ceea ce suntem martori”, a declarat pentru Wired Dany Shoham, cercetător în domeniul războiului biologic la Universitatea Bar-Ilan din Israel. Mulți viruși nu vor rămâne viabili după înghețare, dar alții sunt mai adaptabili. De exemplu, gripa are proprietăți care îi permit să supraviețuiască gheții și să se transfere între animale și oameni odată ce este eliberată, a spus Shoham.
Gheața nu este singurul depozit de boli. Multe sunt, de asemenea, purtate de insecte, unele dintre ele extinzându-și arealul din cauza climei în curs de încălzire. Oamenii nu vor fi singurii afectați. Schimbările climatice vor stresa unele organisme, cum ar fi coralii, lăsându-le mai vulnerabile la viruși noi. „Este într-adevăr o lovitură dublă, nu numai că gazda devine mai stresată și mai susceptibilă, dar și agenții patogeni se înmulțesc mai repede”, a declarat Drew Harvell de la Universitatea Cornell pentru LiveScience. „Acesta este cheia motivului pentru care o lume mai caldă poate fi o lume mai bolnavă.”
