Brandurile de modă se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a plăti datoriile către fabricile de îmbrăcăminte

Stive mari de blugi în depozitul unei fabrici de confecții din Bangladesh.

În martie anul trecut, o catastrofă a lovit țările producătoare de îmbrăcăminte din Asia. Marile branduri de modă au anulat comenzile în valoare de peste 40 de miliarde de dolari, invocând închiderea magazinelor din cauza COVID și o piață de retail sever slăbită, dar, în acest proces, distrugând mijloacele de subzistență a milioane de muncitori din confecții care se zbat deja să supraviețuiască cu salarii de sărăcie.

Mostafiz Uddin, proprietarul unei fabrici de denim din Chattogram, Bangladesh, i-a spus jurnalistei Elizabeth Cline că anulările în masă au echivalat cu o criză de afaceri mai gravă decât prăbușirea fabricii Rana Plaza din Dhaka, care a ucis 1.134 de oameni în 2013. În cazul lui Uddin, acesta s-a trezit cu sute de mii de perechi de blugi care erau stivuite în cutii până la tavan și i se datorau peste 10 milioane de dolari pentru muncă și materiale.

Pe măsură ce activiștii modei etice, ONG-urile și cumpărătorii îngrijorați și-au dat seama ce se întâmplă, o campanie s-a înrădăcinat pe rețelele sociale, folosind hashtag-ul „PayUp”. Scopul său a fost să tragă brandurile la răspundere și să informeze publicul despre aceste acte grave de iresponsabilitate corporativă. În cuvintele lui Ayesha Barenblat, fondatoarea unui grup activist de consumatori numit Re/make, care a fost printre primii care au folosit #PayUp pe rețelele sociale, hashtag-ul „a clarificat presei și consumatorilor că nu ceream caritate, ci pur și simplu bune practici de afaceri.”

Această cerere foarte rezonabilă a făcut ca și campania să devină virală pe parcursul verii și, în decembrie 2020, a determinat branduri precum Zara, GAP și Next să plătească cel puțin 15 miliarde de dolari datorați fabricilor de confecții. Deși aceste succese merită celebrate, munca este departe de a fi terminată. Hashtag-ul s-a transformat de atunci într-o mișcare mai formală numită PayUp Fashion, care speră să mențină presiunea asupra marilor branduri pentru a revoluționa industria modei, o dată pentru totdeauna. Cline, Barenblat și o serie de alți experți, organizații non-profit și reprezentanți ai industriei de confecții sunt implicați.

Cele 7 acțiuni ale PayUp Fashion

PayUp Fashion prezintă șapte acțiuni pe care brandurile de modă trebuie să le întreprindă pentru a construi o industrie a confecțiilor care să nu mai fie atât de crud exploatatoare și nesustenabilă. Aceste acțiuni includ (1) plata imediată și integrală a oricăror comenzi restante, (2) asigurarea siguranței muncitorilor și oferirea de plăți compensatorii, (3) îmbunătățirea transparenței prin divulgarea detaliilor fabricilor și a salariilor muncitorilor cu cea mai mică retribuție, (4) acordarea muncitorilor a cel puțin 50% reprezentare în discuțiile despre drepturile lor, (5) semnarea de contracte executorii care elimină riscul de la muncitorii vulnerabili, (6) eliminarea salariilor de foamete și (7) sprijinirea adoptării de legi care reformează industria, în loc să le obstrucționeze.

A doua acțiune – asigurarea siguranței muncitorilor – îndeamnă brandurile să plătească zece cenți în plus per articol de îmbrăcăminte, sumă care ar merge către construirea unei plase de siguranță pentru muncitori. Așa cum i-a explicat Cline celor de la PlanetaNoastra, pandemia a relevat faptul că muncitorii nu au nicio alternativă atunci când își pierd locurile de muncă.

Rețineți că multe dintre țările în care acești muncitori din confecții operează nu dispun de plase de siguranță socială fiabile proprii; și cu procente atât de mari din populațiile lor angajate în industrie, „incapacitatea fabricilor de a plăti muncitorii ar însemna un colaps social total.”

Prin urmare, noua campanie #10centsmore care a luat naștere din a doua acțiune a PayUp Fashion. Cline este optimistă că marile branduri se vor alătura rapid, având în vedere anul pe care tocmai l-am avut. „Companiile nu își mai permit daunele reputaționale legate de practicile de afaceri proaste. Muncitorii din confecții sunt muncitori esențiali și cu toții putem fi de acord că brandurile ar trebui să își asume responsabilitatea de a crea o plasă de siguranță pentru acești oameni.” Ea a declarat că mai multe nume mari iau în considerare propunerea.

PayUp Fashion menține, de asemenea, o listă de urmărire a brandurilor cu 40 de etichete importante pentru a vedea cât de repede se îndreaptă acestea către îndeplinirea celor șapte cereri. „Începând din septembrie, PayUp Fashion a extins brandurile pe care le urmărim dincolo de cele care au anulat comenzile, deoarece, sincer, acceptarea de a nu-ți jefui fabricile în timpul unei pandemii este cea mai joasă limită absolută pentru standardele sociale în industria modei”, a spus Cline celor de la PlanetaNoastra.

Lista conține nume surprinzătoare, cum ar fi Everlane, Reformation și Patagonia. Când a fost întrebată de ce companii considerate în general lideri în moda etică se află pe listă, Cline a explicat că, deși nu au anulat comenzi, de la ele se așteaptă să „conducă plutonul” în ceea ce privește îndeplinirea acțiunilor. „Este important să urmărim nu doar cele mai mari și mai profitabile companii, ci și companiile importante care își câștigă banii prin promovarea lor ca fiind sustenabile și etice”, a spus ea. „Aceste afirmații sunt rareori verificate de public sau de o terță parte cu adevărat independentă.”

Ce poți face pentru a ajuta?

Semnarea petiției PayUp Fashion este la fel de importantă ca întotdeauna. Fiecare semnătură trimite un e-mail directorilor celor 40 de branduri urmărite. Etichetarea brandurilor pe rețelele sociale care nu au promis încă să #payup este, de asemenea, eficientă. Puteți vedea o listă completă aici. Presiunea asupra tuturor brandurilor de a promite să plătească #10centsmore pentru o mai mare securitate a muncitorilor este, de asemenea, importantă.

Este crucial să rămânem concentrați pe ceea ce înseamnă o schimbare transformatoare reală pentru industria modei. Nu este vorba despre utilizarea mai multor sticle de apă reciclate, material textil din ciuperci sau purtarea de haine imprimate 3D, oricât de inovatoare ar fi aceste tehnologii. Nici nu este vorba despre lăudarea brandurilor pentru așa-numita transparență, despre care Cline subliniază că este mai puțin despre reformarea modei și mai mult „un mod pentru branduri de a-și raporta singure comportamentul bun”. Transformarea reală înseamnă că toți muncitorii umani sunt plătiți cu un salariu echitabil pentru o zi de muncă echitabilă și că fabricile și muncitorii din confecții sunt parteneri egali în modă. „Aceasta,” a spus Cline, „ar fi o schimbare cu adevărat inovatoare.”

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top