Verile sufocante și topirea ghețarilor nu sunt singurele efecte ale unei planete în curs de încălzire. Pe măsură ce temperaturile globale cresc, tiparele meteorologice se vor schimba, hrana va deveni rară și bolile se vor răspândi. De fapt, Organizația Mondială a Sănătății estimează că 150.000 de oameni mor deja anual din cauza problemelor legate de schimbările climatice, iar Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a declarat că încălzirea globală reprezintă o amenințare la fel de mare pentru lume ca și războiul.
Ce face schimbările climatice atât de mortale? Consultați lista noastră cu cele opt moduri în care încălzirea globală vă poate ucide și aflați.
Vreme extremă
Tornade, vulcani și uragane, vai de mine! Modelele climatice NASA prezic că o planetă mai caldă înseamnă furtuni mai severe cu vânturi puternice, ploi abundente, grindină dăunătoare, fulgere mortale și un potențial crescut de tornade. În ultimul secol, numărul uraganelor care lovesc în fiecare an s-a dublat, iar oamenii de știință dau vina pe creșterea temperaturilor oceanice.
Topirea gheții și creșterea nivelului mării pot afecta, de asemenea, scoarța terestră, provocând ridicarea pământului și declanșând erupții vulcanice, cutremure și tsunami.
Temperaturi ridicate
Valurile de căldură mai frecvente sunt un efect secundar evident al încălzirii globale, dar temperaturile mai ridicate înseamnă și secete mortale și incendii de vegetație. Apa se evaporă mai repede în astfel de condiții, creând penurii de apă, lăsând solul uscat și punând în pericol culturile și animalele. Vremea caldă și uscată este, de asemenea, ideală pentru declanșarea incendiilor de vegetație, iar oamenii de știință au descoperit o legătură între o planetă mai caldă și creșterea recentă a incendiilor de vegetație.
Medicii avertizează că încălzirea globală va crea, de asemenea, mai multe decese legate de căldură din cauza problemelor cardiovasculare și a accidentelor vasculare cerebrale. Copiii mici și vârstnicii vor fi deosebit de vulnerabili la temperaturile mai ridicate.
Dificultăți în producția de alimente
Pe măsură ce temperaturile cresc, secetele devin mai frecvente și furtunile distructive mai dese, va fi din ce în ce mai dificil să se producă alimente. De fapt, un studiu al Institutului Internațional de Studii Strategice a concluzionat că 65 de țări riscă să piardă mai mult de 15% din producția lor agricolă până în 2100. Oamenii de știință au prezis, de asemenea, că sud-vestul și centrul Statelor Unite ar putea deveni la fel de aride ca „dust bowl”-ul nord-american din anii 1930. Dar omenirea nu va fi singura care se va lupta să supraviețuiască din resursele pământului — animalele crescute pentru hrană vor suferi și ele de foame.
Încălzirea mărilor și apele mai acide — cauzate de absorbția dioxidului de carbon de către oceane — fac, de asemenea, dificilă supraviețuirea peștilor și a altor fructe de mare. Numărul homarilor din New England este deja în declin într-un ritm alarmant, iar somonul sălbatic de Pacific a dispărut din 40 la sută din habitatele sale tradiționale din nord-vest.
Atacuri ale animalelor
Când planeta devine prea caldă, nu vom fi singurii fără hrană — animalele vor căuta noi surse de hrană și se vor aventura în suburbii și orașe. Poate că Stephen Colbert a avut dreptate când a spus că urșii reprezintă o amenințare pentru națiune — au existat multiple atacuri de urs în S.U.A. anul acesta, iar oficialii responsabili cu fauna sălbatică sfătuiesc oamenii să depoziteze semințele pentru păsări și să își asigure gunoiul pentru a descuraja animalele.
De ce le este urșilor atât de foame? Deoarece fructele de pădure, conurile de pin și nucile sunt în cantități reduse din cauza condițiilor de creștere precare provocate de schimbările climatice. Oficialii din Moscova au avertizat chiar cetățenii cu privire la amenințările atacurilor urșilor bruni, deoarece iernile au fost prea calde pentru ca urșii să hiberneze, făcându-i neobișnuit de agresivi.
Dar urșii nu vor fi singurii care se vor schimba odată cu clima. Pe măsură ce încălzirea oceanelor șterge bariera naturală de temperatură dintre marea deschisă și țărm, meduzele se vor aventura mai aproape de coastă. Peste 700 de persoane au fost înțepate de meduze în largul coastei Spaniei anul acesta, iar în 2006, peste 30.000 au fost înțepate în Marea Mediterană. Pe măsură ce planeta continuă să se încălzească, oamenii de știință spun că numărul meduzelor care se adună de-a lungul plajelor va continua să crească.
Calitate slabă a aerului
Decesul din cauza smogului va deveni din ce în ce mai comun pe o planetă supraîncălzită — temperaturile mai ridicate contribuie la intensificarea nivelurilor de smog. De fapt, medicii au declarat că decesele legate de smog ar putea crește cu 80 la sută în următorii 20 de ani.
În plus, schimbările climatice cresc ozonul la nivelul solului atunci când oxizii de azot și compușii organici volatili reacționează cu lumina soarelui, ceea ce este deosebit de dăunător pentru țesutul pulmonar. În plus, un studiu Harvard din 2004 a arătat că concentrațiile mai mari de dioxid de carbon din atmosferă ajută la creșterea alergenilor precum mucegaiul și ambrozia, ceea ce înseamnă mai multe alergii și rate mai mari de atacuri de astm. Adăugați cenușă vulcanică și fum de la incendiile de vegetație și veți obține o rețetă bună pentru probleme respiratorii la nivel mondial.
Lipsa apei potabile
Inundațiile și alte modificări ale tiparelor meteorologice vor afecta calitatea apei, făcând apa potabilă mai rară decât este deja, iar secetele devastatoare vor exacerba situația. Poluarea aerului de la smog, fum și cenușă vulcanică poate contamina suplimentar apa, făcând-o improprie pentru consum. În plus, pe măsură ce unele zone ale globului devin nelocuibile din cauza deșertificării, dezastrelor naturale, poluării, bolilor sau lipsei de resurse, oamenii vor migra în număr masiv, crescând cantitatea de gunoi și poluarea apei.
Și o parte din apă ar putea pur și simplu să dispară. Oamenii de știință atribuie încălzirea globală dispariției subite a unui lac din Chile, climatologii prezic că încălzirea globală ar putea seca multe dintre râurile Africii, iar râul Gange ar putea fi uscat în doar câțiva ani.
Boli
Încălzirea globală poate fi o veste proastă pentru noi, dar este o veste bună pentru șoarecii, șobolanii și insectele purtătoare de boli. Insectele de climă caldă, precum căpușele și țânțarii, erau odată limitate la zonele tropicale și erau eradicate în timpul iernii, dar acum trăiesc mai mult și migrează mai la nord. Pe măsură ce aceste insecte se răspândesc, ele expun populații mari de oameni la boli pe care nu sunt pregătiți să le combată.
Febra Dengue, o boală care provoacă hemoragii interne și pentru care nu există vaccin, s-a răspândit în Florida. Căpușele purtătoare de boala Lyme s-au răspândit pe coastele Scandinaviei, o zonă care anterior era prea rece pentru ca ele să supraviețuiască. Holera a apărut în apele recent încălzite ale Americii de Sud pentru prima dată în 1991. Iar virusul West Nile, odată limitat la țările de-a lungul ecuatorului, se găsește acum până la nord, în Canada, și a infectat peste 21.000 de oameni în Statele Unite.
Războaie
Comunitățile și națiunile s-ar putea lupta pentru accesul la hrană și apă potabilă pe măsură ce încălzirea globală face ca părți ale lumii să devină nelocuibile. __PLACEER_ID_45__O mare parte din violență va apărea în taberele de refugiați, pe măsură ce oamenii sunt forțați să trăiască înghesuiți pentru supraviețuire.__END_PLACEHOLDER__ Un studiu al grupului de ajutor Christian Aid estimează că numărul refugiaților din întreaga lume va depăși un miliard până în 2050, în mare parte datorită încălzirii globale. Aceste comunități pot afecta coeziunea familială și culturală pe măsură ce oamenii se luptă pentru nevoile de bază, cum ar fi hrana și apa.
