Science fiction este un gen flexibil atunci când vine vorba de construirea unei intrigi, iar mulți scriitori și cineaști de-a lungul anilor l-au folosit pentru a crea povești cu teme ecologice, unii plasându-și poveștile în lumi distopice excesiv de poluate, alții imaginându-și o lume în care oamenii s-au autodeterminat într-un fel sau altul de probleme.
Indiferent de unghi, este întotdeauna plăcut să vezi mediul jucând un rol într-un film SF bun. Am răsfoit colecția mea personală de filme, Netflix și IMDb pentru a aduna o listă de șapte filme grozave cu teme ecologice care sunt cu siguranță ficțiune, dar par plauzibile.
‘Gattaca’
Filmul „Gattaca” — cu Uma Thurman și Ethan Hawke (în imagine) — este plasat în viitorul apropiat și are loc într-o lume în care ADN-ul unei persoane îi determină statutul în viață. Cei care sunt îmbunătățiți genetic la naștere sunt cunoscuți ca validi și primesc cele mai bune locuri de muncă, în timp ce oamenii născuți „natural”, fără ajutorul screening-ului și îmbunătățirii genetice, sunt clasificați ca in-validi și sunt obligați să efectueze munci manuale.
Vincent Freemen, personajul principal interpretat de Hawke, s-a născut natural și se deghizează în valid în căutarea visului său de a deveni astronaut. După ce cineva este ucis la locul de muncă, el este forțat să evite poliția care îi caută ADN-ul in-valid, găsit lângă locul crimei.
„Gattaca” oferă o viziune extremă a unei lumi construite de corporații — o lume în care genetica este manipulată în căutarea profitului.
‘Avatar’
„Avatar” este plasat în anul 2154, pe luxurianta planetă extraterestră Pandora, unde o corporație minieră umană este implicată într-un conflict cu Na’vi, poporul nativ al planetei, pentru extracția unui element rar numit unobtanium. Na’vi, înalți (înălțimea lor medie este de aproximativ 3 metri) și cu pielea albastră, trăiesc în armonie cu natura și sunt precum nativii americani, aborigenii australieni sau oricare alte popoare indigene care s-au opus profitului unei corporații (sau al unui stat). În acest caz, Na’vi se confruntă cu conglomeratul minier RDA Corporation, care îl trimite pe Jake — un pușcaș marin într-un corp hibrid special Na’vi-uman (sau avatar) și operat printr-o legătură telepatică — pe Pandora, unde atmosfera este mortală pentru oameni.
În timp ce operează în avatarul său Na’vi, Jake se integrează și se îndrăgostește de Neytiri, o frumoasă prințesă războinică al cărei tată este liderul clanului. Petrecând timp cu ea, Jake învață obiceiurile Na’vi și capătă o apreciere profundă pentru viețile centrate pe natură pe care le duc. Până la sfârșitul filmului (atenție spoiler), Jake i-a ajutat pe Na’vi să expulzeze corporația minieră care urmărea distrugerea tribului.
James Cameron, mintea din spatele filmului „Avatar”, a semnat deja pentru a realiza două continuări, așa că va fi interesant de văzut dacă intriga fundamentală a naturii versus interesele corporatiste va reapare ca temă centrală.
Puteți urmări trailerul aici.
‘Mad Max 2: Luptătorul șoselelor’
Lumea locuită de Max Rockatansky, alias Mad Max, este una în care societatea s-a destrămat aproape complet. Războiul a pustiit peisajul și a desfigurat oamenii suficient de norocoși să supraviețuiască. Energia este la mare căutare, bande de criminali cutreieră drumurile, iar viața în general este ieftină.
Intriga filmului „Mad Max 2” se concentrează în jurul unei mici rafinării de petrol operate de un grup blând de oameni care obișnuiesc să poarte bentițe și haine albe. Când Max, interpretat de Mel Gibson (în imagine), dă peste ei, descoperă că fortificația lor este asediată de un grup de prădători conduși de masivul Lord Humungus, un munte de om cu mască de hochei, a cărui mărime este depășită doar de măiestria sa lingvistică. Max este prins în acțiune și îi ajută pe oameni să se elibereze de sub controlul Lordului Humungus.
„Mad Max 2” schițează un portret nu în întregime inexact a ceea ce ar însemna viața dacă aprovizionarea cu petrol ar fi întreruptă. Societatea noastră modernă trăiește și respiră petrol ieftin și s-ar destrăma dacă acest petrol nu ar fi disponibil. Fără acces la energie ieftină, nu este o fantezie prea mare să credem că toată lumea ar îmbrăca costume de motocicliști și s-ar forma în grupuri de bandiți care conduc buggy-uri. Pușcă.
‘Wall-E’
„WALL-E” spune povestea unui mic robot care este destinat să rătăcească veșnic pe Pământ, curățând pe măsură ce avansează. Lumea a fost abandonată de oameni, care au fugit în spațiu după ce au transformat planeta într-o minge gigantică de gunoi într-o frenezie de consumism condusă de megacorporația Buy-n-Large. În loc să plătească pentru curățarea mediului, Buy-n-Large evacuează toată omenirea și lasă în urmă o armată de roboți (nume model: WALL-E) pentru a strânge gunoiul. După cinci ani, se decide că Pământul nu mai poate fi salvat, iar oamenii abandonează planeta definitiv.
Până la începutul filmului, WALL-E este ultimul robot rămas în viață, aparent singura ființă conștientă într-o lume rece și lipsită de viață, ucisă de consumism.
Până la sfârșitul timpului petrecut pe Pământ, oamenii se transformaseră în melci grași care stăteau la coadă în magazine pentru a cumpăra cele mai noi și mai grozave lucruri și care s-au consumat pe ei înșiși de pe o planetă bună. Este oarecum trist că nu trebuie să te uiți prea atent la americanul obișnuit pentru a vedea aceeași poveste.
