Douăzeci și șase la sută din pădurea tropicală Amazoniană a atins deja un „punct de cotitură”, trecând de la pădure la pajiște din cauza unei combinații de defrișare și degradare.
Aceasta este una dintre constatările alarmante dintr-un nou raport intitulat „Amazon Against the Clock: A Regional Assessment on Where and How to Protect 80% by 2025” (Amazonia contra cronometru: O evaluare regională despre unde și cum să protejăm 80% până în 2025). Raportul, scris de o coaliție de oameni de știință și lideri indigeni, susține că nu este prea târziu să salvăm pădurea tropicală, importantă din punct de vedere ecologic, dar că trebuie să acționăm acum.
„Dezvăluie noi dovezi care demonstrează că Amazonia se află deja în criză”, a declarat Jessika Garcia de la Coordonarea Organizațiilor Indigene din Bazinul Amazonului (COICA), contribuitor la raport, într-o conferință de presă pe 5 septembrie în care au fost anunțate constatările. „Punctul de nereturnare nu este în viitor; este acum.”
Contra cronometru
Noul raport apare la un an după ce Congresul Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) a adoptat moțiunea 29 de protejare a 80% din pădurea tropicală Amazoniană până în 2025. A fost cercetat de Rețeaua Amazoniană de Informații Sociomedia Ambientale Georeferențiate (RAISG) și elaborat cu ajutorul inițiativei „Amazonia pentru viață: protejează 80% până în 2025” și al grupurilor de advocacy COICA și Stand.earth. Constatările au fost dezvăluite la cel de-al 5-lea Summit al Popoarelor Indigene din Amazonia, organizat de COICA.
În general, constatările subliniază importanța protejării unei porțiuni semnificative a Amazoniei până în 2025, nu 2030, așa cum au sugerat unele entități.
„[Un] orizont de 2030 ar putea fi catastrofal pentru cea mai mare pădure continuă de pe planetă și pentru peste 500 de naționalități și grupuri indigene distincte care o locuiesc, și pentru umanitate”, scriu autorii studiului în Rezumatul Executiv.
Cea mai îngrijorătoare parte a noului raport se referă la procentul din Amazonia care a atins punctul de cotitură în care trece de la pădure la savană. Dacă întreaga pădure ar depăși acest prag, zona s-ar transforma în pajiște și ar trece de la stocarea dioxidului de carbon la eliberarea acestuia, contribuind în continuare la criza climatică.
Datele, care acoperă perioada 1985-2020, au arătat că 26% din Amazonia a fost deja defrișată sau degradată suficient pentru a atinge acest punct de cotitură, 20% fiind supusă unei „schimbări ireversibile a utilizării terenului” și celelalte 6% fiind extrem de degradate. Nouăzeci la sută din aceste zone aflate în pericol se găseau fie în Bolivia, fie în Brazilia, Brazilia fiind responsabilă pentru 82% din pădurea degradată. Treizeci și patru la sută din Amazonia Braziliană se modifică sau este extrem de degradată.
„Această realitate amenință întreaga regiune, deoarece Brazilia este țara care găzduiește două treimi din Amazonia”, au scris autorii studiului.
În general, agricultura – și mai ales creșterea vitelor – este principalul motor al defrișărilor din Amazonia. Suprafața pădurii dedicată acum agriculturii a crescut de trei ori din 1985, iar defrișarea pădurii tropicale pentru creșterea vitelor este responsabilă pentru aproape 2% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră la nivel mondial.
Amazonia Braziliană în special a fost supusă unei presiuni suplimentare în ultimii trei ani sub conducerea președintelui de dreapta Jair Bolsonaro, care a promovat industriile extractive în detrimentul protecției mediului și al drepturilor indigene.
„În Brazilia, suntem martorii unui guvern cu o politică de stat flagrant anti-indigenă care încearcă, în toate modurile posibile, să legalizeze ceea ce este ilegal”, a declarat Nara Baré, fost coordonator al Coordonării Organizațiilor Indigene din Amazonia Braziliană, într-un comunicat de presă împărtășit cu PlanetaNoastra. „Distrugerea și lăcomia rampante îndreptate spre teritoriile noastre ancestrale, Amazonia noastră, din nordul țării, este fața vizibilă a încălcării istorice a drepturilor la care noi, popoarele indigene din Brazilia, am fost supuși de zeci de ani.”
Cu toate acestea, deși situația din Brazilia este probabil cea mai urgentă, 66% din pădure este amenințată de factori de stres legali sau ilegali sub formă de agricultură, minerit, extracție de combustibili fosili sau construcția de baraje și drumuri.
„Amazonia joacă un rol ecologic fundamental, iar în ultimii 20 de ani, schimbările de utilizare a terenurilor și defrișările au atins niveluri extrem de ridicate, cu peste 500 de milioane de hectare de pădure eliminate”, a declarat Marlene Quintanilla de la RAISG, autoarea principală a raportului, în cadrul conferinței de presă.
O altă tendință alarmantă din ultimii 20 de ani a fost creșterea numărului de incendii în Amazonia, care au afectat peste 100 de milioane de hectare de pădure în ultimele două decenii, iar acest lucru a crescut doar în ultimii ani, cu incendii care au ars 27 de milioane de hectare de pădure numai în 2020.
Speranță pentru pădure
Acestea fiind spuse, autorii raportului au afirmat că este încă posibil să se protejeze 74% din Amazonia rămasă intactă și să se restaureze cele 6% degradate. Pentru a realiza acest lucru, liderii politici trebuie să țină cont de dovezile tot mai numeroase că respectarea drepturilor funciare ale popoarelor indigene este cel mai bun mod de a proteja biodiversitatea conținută în teritoriile lor.
„Noi suntem oamenii, națiunile, naționalitățile care propun ca umanitatea să continue să existe”, a declarat José Gregorio Díaz Mirabal, membru al poporului Wakuenai Kurripaco din Venezuela și lider ales al COICA, în cadrul conferinței de presă.
Raportul a constatat că 86% din defrișări au avut loc în afara Teritoriilor Indigene sau Zonelor Protejate și că 33% din aceste zone neprotejate treceau deja la savană, de șase ori mai mult decât în zonele protejate și de peste opt ori mai mult decât în Teritoriile Indigene recunoscute.
„Acest lucru ar trebui să ne indice că trebuie să consolidăm Teritoriile Indigene pentru a proteja Amazonia”, a declarat Quintanilla în cadrul conferinței de presă. „Lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie să recunoască rolul egal al Teritoriilor Indigene și al țărilor amazoniene.”
Comunitățile indigene protejează 80% din biodiversitatea rămasă în lume, dar ele însele au nevoie de protecție. Potrivit raportului, un număr uluitor de 232 de lideri indigeni au fost uciși între 2015 și primele șase luni ale anului 2019 în dispute legate de terenuri și resurse în regiunea Amazoniană.
Jessika Garcia
„Amazonia se află deja în criză. Punctul de nereturnare nu este în viitor; este acum.”
Patruzeci și opt la sută din Amazonia este în prezent fie Zonă Protejată recunoscută, fie Teritoriu Indigen, dar 52% nu este și, prin urmare, este în pericol de a dispărea fără acțiune. Autorii studiului au cerut asigurarea protecției atât a biodiversității, cât și a drepturilor indigene, recunoscând cele aproximativ 100 de milioane de hectare de Teritorii Indigene care au fost identificate, dar sunt disputate sau nu sunt protejate oficial. De asemenea, au recomandat ca suprafața forestieră rămasă să fie guvernată în comun cu comunitățile indigene și locale și ca fiecare țară amazoniană să elaboreze un plan de acțiune pentru atingerea obiectivului din 2025.
Comunitatea internațională poate ajuta parțial prin anularea condiționată a datoriilor țărilor amazoniene.
„Datoria externă a țărilor amazoniene trebuie înțeleasă ca un motor sistemic și combustibil pentru activitățile extractive în întreaga regiune. Ca o coaliție, propunem anularea acestei datorii ca o măsură de protecție imediată pentru a atenua provocările economice cu care se confruntă țările noastre. Această anulare ar fi condiționată de protejarea a 80% din Amazonia. Țările industrializate și instituțiile financiare internaționale și-ar asuma responsabilitatea pentru protejarea planetei, atenuarea schimbărilor climatice și ameliorarea presiunii asupra Amazoniei, sub conducerea țărilor amazoniene”, a declarat vice-coordonatorul COICA, Tuntiak Katán, în comunicatul de presă.
În plus, companiile, guvernele și consumatorii din țările bogate ar trebui să acorde atenție originii produselor pe care le fabrică, le importă sau le consumă.
„Principalii factori ai distrugerii Amazoniei sunt lanțurile de aprovizionare ale țărilor industrializate”, a declarat Alicia Guzmán, co-coordonatorul inițiativei Stand.earth, în comunicatul de presă. „Fără să știm, mâncăm, transportăm și ne îmbrăcăm cu produse care distrug Amazonia. Nu ne putem permite să pierdem încă un hectar. Viitorul Amazoniei este responsabilitatea tuturor.”
