15 fapte uimitoare despre cutremure
Cutremurele — dezastrele naturale ale Mamei Natură care zguduie suprafața Pământului atunci când bucăți fracturate ale scoarței sale externe, cunoscute sub numele de plăci tectonice, alunecă una împotriva celeilalte, una peste alta sau una sub alta — ne amintesc că trăim pe o planetă dinamică.
Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) estimează că până la 20.000 de cutremure zguduie globul în fiecare an. Dar, în ciuda frecvenței lor destul de mari, cutremurele nu sunt de neglijat. Iată 15 fapte fascinante care ilustrează cât de extraordinare pot fi cutremurele.
Cutremurele pot avea mișcări lente
Nu toate cutremurele sunt explozii violente de distrugere care încep și se termină în câteva secunde. Cutremurele lente, sau evenimentele „slow-slip,” eliberează cantități foarte mici de energie seismică acumulată într-un timp, astfel încât pot dura de la câteva zile la câteva săptămâni.
Cutremurele lente rămân oarecum un mister, dar oamenii de știință cred că mișcarea lor domolită și prelungită ar putea fi legată de varietatea tipurilor de roci găsite în zonele lor de falii (regiunile din scoarța Pământului unde se întâlnesc plăcile tectonice). Prezența rocilor moi și slabe alături de roci rigide și puternice ar putea explica de ce unele părți ale zonelor de falii lente sunt aproape de cedare (ceea ce ar provoca un cutremur tipic), în timp ce alte părți rezistă cedării.
„Zguduitura” unui cutremur nu este măsurată de scara Richter
Există o concepție greșită conform căreia scara Richter măsoară puterea generală a unui cutremur. În realitate, scara Richter măsoară doar magnitudinea, adică dimensiunea fizică a unui cutremur. Intensitatea unui cutremur, sau „zguduitura,” este de fapt măsurată de o scară mai puțin cunoscută, numită scara Mercalli. Spre deosebire de magnitudine, care este exprimată în numere întregi și fracții zecimale între 1.0 și 9.9, intensitățile cutremurelor sunt exprimate în numere romane de la I la X (unu la zece).
Magnitudinea cutremurelor nu mai este măsurată cu scara Richter
Vorbind despre scara Richter, știai că aceasta nu mai este folosită pentru a măsura magnitudinea cutremurelor? Seismologii de astăzi preferă scara de magnitudine de moment (MMS), deoarece estimează mai precis magnitudinea cutremurelor globale. (Scara lui Richter funcționează bine pentru calcularea cutremurelor din California, unde a fost dezvoltat conceptul, dar este mai puțin precisă pentru cutremurele ale căror unde seismice pot călători la frecvențe mai joase sau din adâncurile scoarței terestre.)
Animalele simt cutremurele cu minute sau zile înainte să aibă loc
Conform USGS, animalele nu pot prezice cutremurele — adică nu pot oferi detalii despre momentul sau locul exact unde va avea loc un cutremur. Dar, datorită simțurilor lor extrem de dezvoltate, animalele pot detecta un cutremur în stadiile sale cele mai timpurii. De exemplu, se crede că pot detecta undele primare (P-wave), care provoacă o mișcare paralelă înainte-înapoi și preced undele secundare (S-wave), care vibrează în sus și în jos. Un studiu asupra comportamentului animalelor în timpul cutremurelor a arătat că o colonie de broaște a părăsit locul de împerechere cu trei zile înainte ca un cutremur de magnitudine 6.3 să lovească L’Aquila, Italia, în aprilie 2009. Broaștele nu s-au întors decât după 10 zile, când ultimele replici semnificative s-au încheiat.
Cutremurele pot genera fulgere
În cazuri rare, fenomene luminoase, inclusiv bile de lumină, dâre și străluciri constante, au fost legate de cutremure. Conform relatărilor martorilor oculari, aceste așa-numite lumini de cutremur — precum fulgerele albastre surprinse pe cameră în timpul cutremurului de magnitudine 8.0 care a lovit Peru pe 15 august 2007 — apar chiar înainte de ruptura falii și, uneori, în timpul perioadei de zguduire. Luminile de cutremur rămân un mister pentru oamenii de știință, deși continuă să exploreze cauzele acestora.
Cutremurele pot dezrădăcina culturile
După cutremurul de magnitudine 7.8 care a lovit Nepalul în aprilie 2015, oamenii de știință care au investigat pagubele au observat grămezi de morcovi în diverse sate, precum și mulți localnici care mâncau morcovi cruzi. Se pare că aceste culturi au fost dezrădăcinate din câmpuri prin lichefiere — mișcarea fluidă a solului afânat sau saturat cu apă, provocată de zguduirea puternică a cutremurului.
Un cutremur a mutat Muntele Everest cu peste 3 centimetri
În timpul cutremurului de magnitudine 7.8 din Nepal, din 2015, mișcarea faliilor și o serie de alunecări de teren conexe au mutat Muntele Everest cu 3,1 centimetri spre sud-vest față de poziția sa anterioară! Datorită proceselor geologice naturale, Everestul se deplasează în mod normal cu aproximativ 4 centimetri spre nord-vest în fiecare an; astfel, cutremurul din Nepal a întârziat muntele cu un an.
Inițial, s-a crezut că cutremurul a schimbat înălțimea Everestului, dar după un proiect de măsurare și reanalizare care a durat mai mulți ani, oficialii nepalezi și chinezi au raportat că această afirmație era falsă. (Cu toate acestea, în decembrie 2020, au anunțat oficial înălțimea exactă a muntelui.)
„Cutremurele de gheață” sunt reale
Cutremurele de gheață sunt un tip de crioseism, un eveniment de zguduire care implică foi de gheață și ghețari. Spre deosebire de cutremurele tradiționale, cutremurele de gheață sunt cauzate atunci când apa provenită din topirea gheții se infiltrează prin ghețari, îngheață din nou și se extinde în părțile inferioare, provocând evenimente de crăpare ale căror vibrații pot fi înregistrate pe un seismograf. În timp, aceste fisuri pot duce la desprinderea unor bucăți mari de ghețari, un proces cunoscut sub numele de „calvarea ghețarilor.” Antarctica și Groenlanda experimentează regulat astfel de cutremure, la fel ca Europa, una dintre lunile înghețate ale lui Jupiter.
În mod similar, „cutremurele de sol înghețat” pot apărea în sol atunci când pământul saturat (precum cel după ploi abundente) îngheață în decurs de 48 de ore sau mai puțin.
Conform mitologiei japoneze, cutremurele erau cauzate de un somn uriaș
Japonezii antici credeau că un somn uriaș, Namazu, care trăia în mare sub insulele Japoniei, era responsabil pentru cutremure. Creatura era păzită de Kashima, un zeu al tunetului, care ținea o piatră grea deasupra lui Namazu pentru a-l împiedica să se miște — dar ori de câte ori Kashima obosea sau era distras, Namazu își zvârcolea coada, provocând un cutremur în lumea oamenilor.
Din subteran, cutremurele sună ca tunetele și pocniturile de popcorn
Cutremurele generează sunete înfiorătoare care seamănă cu bubuiturile tunetelor sau cu sunetele de pocnire ale floricelelor de porumb. Aceste zgomote sunt cauzate de ruperea și frecarea faliilor din scoarța terestră, acompaniate de vibrațiile undelor seismice.
Cutremurele pot genera fulgere
În cazuri rare, fenomene luminoase, inclusiv bile de lumină, dâre și străluciri constante, au fost legate de cutremure. Conform relatărilor martorilor oculari, aceste așa-numite lumini de cutremur — precum fulgerele albastre surprinse pe cameră în timpul cutremurului de magnitudine 8.0 care a lovit Peru pe 15 august 2007 — apar chiar înainte de ruptura falii și, uneori, în timpul perioadei de zguduire. Luminile de cutremur rămân un mister pentru oamenii de știință, deși continuă să exploreze cauzele acestora.
Cutremurele pot dezrădăcina culturile
După cutremurul de magnitudine 7.8 care a lovit Nepalul în aprilie 2015, oamenii de știință care au investigat pagubele au observat grămezi de morcovi în diverse sate, precum și mulți localnici care mâncau morcovi cruzi. Se pare că aceste culturi au fost dezrădăcinate din câmpuri prin lichefiere — mișcarea fluidă a solului afânat sau saturat cu apă, provocată de zguduirea puternică a cutremurului.
Un cutremur a mutat Muntele Everest cu peste 3 centimetri
În timpul cutremurului de magnitudine 7.8 din Nepal, din 2015, mișcarea faliilor și o serie de alunecări de teren conexe au mutat Muntele Everest cu 3,1 centimetri spre sud-vest față de poziția sa anterioară! Datorită proceselor geologice naturale, Everestul se deplasează în mod normal cu aproximativ 4 centimetri spre nord-vest în fiecare an; astfel, cutremurul din Nepal a întârziat muntele cu un an.
Inițial, s-a crezut că cutremurul a schimbat înălțimea Everestului, dar după un proiect de măsurare și reanalizare care a durat mai mulți ani, oficialii nepalezi și chinezi au raportat că această afirmație era falsă. (Cu toate acestea, în decembrie 2020, au anunțat oficial înălțimea exactă a muntelui.)
„Cutremurele de gheață” sunt reale
Cutremurele de gheață sunt un tip de crioseism, un eveniment de zguduire care implică foi de gheață și ghețari. Spre deosebire de cutremurele tradiționale, cutremurele de gheață sunt cauzate atunci când apa provenită din topirea gheții se infiltrează prin ghețari, îngheață din nou și se extinde în părțile inferioare, provocând evenimente de crăpare ale căror vibrații pot fi înregistrate pe un seismograf. În timp, aceste fisuri pot duce la desprinderea unor bucăți mari de ghețari, un proces cunoscut sub numele de „calvarea ghețarilor.” Antarctica și Groenlanda experimentează regulat astfel de cutremure, la fel ca Europa, una dintre lunile înghețate ale lui Jupiter.
În mod similar, „cutremurele de sol înghețat” pot apărea în sol atunci când pământul saturat (precum cel după ploi abundente) îngheață în decurs de 48 de ore sau mai puțin.
Conform mitologiei japoneze, cutremurele erau cauzate de un somn uriaș
Japonezii antici credeau că un somn uriaș, Namazu, care trăia în mare sub insulele Japoniei, era responsabil pentru cutremure. Creatura era păzită de Kashima, un zeu al tunetului, care ținea o piatră grea deasupra lui Namazu pentru a-l împiedica să se miște — dar ori de câte ori Kashima obosea sau era distras, Namazu își zvârcolea coada, provocând un cutremur în lumea oamenilor.
Din subteran, cutremurele sună ca tunetele și pocniturile de popcorn
Cutremurele generează sunete înfiorătoare care seamănă cu bubuiturile tunetelor sau cu sunetele de pocnire ale floricelelor de porumb. Aceste zgomote sunt cauzate de ruperea și frecarea faliilor din scoarța terestră, acompaniate de vibrațiile undelor seismice.
Oamenii pot declanșa activitate seismică prin injectarea de ape reziduale industriale, cum ar fi cele produse din extracția de petrol și gaze sau din fracturarea hidraulică, în puțuri adânci de eliminare. Așa cum explică atât USGS, cât și un studiu publicat în Journal of Geophysical Research: Solid Earth, pomparea apei în formațiuni sedimentare adânci crește presiunea de pori (presiunea exercitată de fluidul prins în crăpăturile și porii rocilor). Dacă această presiune suplimentară stresează o linie de falie existentă, poate declanșa o „alunecare” de-a lungul faliilor și induce un cutremur.
