Catastrofele de mediu create de om variază ca mărime și amploare, dar cele mai grave dezastre pot lăsa peisaje întregi nelocuibile. Peisajele care rămân după aceste evenimente servesc drept un memento dur al capacității omenirii de a remodela lumea, atât în moduri pozitive, cât și negative.
În unele cazuri, dezastre precum accidentele nucleare sau operațiunile miniere au determinat evacuări permanente, lăsând în urmă orașe fantomă. În altele, creșterea nivelului mării din cauza schimbărilor climatice inundă încet comunitățile insulare. Barajele, canalele de irigație sau alte proiecte de lucrări publice pot duce, de asemenea, la dezastre atunci când planificarea deficitară are ca rezultat văi inundate sau lacuri în scădere.
De la Fukushima la Marea Aral, iată 10 locuri care au fost distruse de dezastre cauzate de om.
Pripiat
Situat în zona dezastrului de la Cernobîl, Pripiat, Ucraina, a fost punctul zero pentru cel mai grav dezastru nuclear din istorie atunci când un accident a distrus un reactor al centralei în 1986. Orașul, care odinioară forfotea de aproape 50.000 de locuitori, a fost evacuat după dezastru și este acum un oraș fantomă. Nivelurile de radiații în zona de dezastru de 2.590 de kilometri pătrați rămân încă prea ridicate pentru o locuire umană permanentă, deși este considerat sigur pentru călătorii pe termen scurt. Natura a recâștigat o mare parte din oraș, cu copaci și ierburi care ascund trotuarele și clădirile. Numărul animalelor sălbatice din jurul orașului și-a revenit, de asemenea, iar cercetătorii spun că zona funcționează acum ca o rezervație de viață sălbatică reușită, deși neplanificată.
Centralia
O mină de cărbune care se întinde sub Centralia, Pennsylvania, arde din 1962 și a lăsat orașul, care odinioară avea o populație de 1.000 de locuitori, practic nelocuit. Incendiul, care a fost declanșat pentru a arde o grămadă de gunoaie, dar apoi a scăpat în tunelele minei din apropiere, arde subteran de atunci. Deși incendiul nu se extinde la fel de repede ca odinioară, cercetătorii cred că ar putea continua să ardă încă 100 de ani. Orașul nu este interzis vizitatorilor și chiar servește ca o atracție turistică neconvențională. Cu toate acestea, oficialii descurajează puternic vizitele, invocând gaze periculoase, drumuri prăbușite și guri de ventilație ascunse.
Insulele Carteret
Locuitorii Insulelor Carteret, un lanț de insule joase din Oceanul Pacific, lângă Papua Noua Guinee, au fost forțați să își evacueze patria în ultimele decenii din cauza creșterii nivelului mării. Schimbările locale ale nivelului mării, despre care cercetătorii cred că sunt legate de schimbări mai ample datorită schimbărilor climatice, au inundat mai multe insule. Apa sărată a distrus, de asemenea, culturile și a inundat fântânile de apă dulce, reducând accesul insularilor la hrană și apă. Deși mulți locuitori au plecat, insulele sunt încă locuite.
Wittenoom
Wittenoom, un oraș din Australia de Vest, este locul unei foste mine de azbest care a cauzat cel mai grav dezastru industrial din istoria Australiei. Înainte ca întregul oraș să fie închis în 1966, mii de muncitori și familiile lor au fost expuși la niveluri letale de azbest albastru – de 1.000 de ori mai mari decât era reglementat legal la acea vreme. Astăzi, aerul rămâne contaminat, mai ales când solul este deranjat. Statul Australia de Vest are cea mai mare rată de mezoteliom malign pe cap de locuitor din lume.
Picher
Orașul fantomă Picher, Oklahoma, este un exemplu de contaminare încrucișată de la o mină locală de plumb și zinc. Peisajul din jurul orașului a fost utilizat pentru minerit de suprafață, ceea ce a destabilizat solul de sub clădirile din oraș și a expus locuitorii la niveluri toxice de plumb.
Înconjurat de grămezi de steril toxic provenit din mină, Picher a fost declarat centrul unui sit Superfund de 103,6 kilometri pătrați în 1983. În 1996, studiile au constatat că aproximativ o treime dintre copiii care locuiau în Picher aveau niveluri crescute de plumb în sânge. În 2009, guvernul orașului și districtul școlar s-au dizolvat, iar tuturor locuitorilor care au rămas în Picher li s-au oferit fonduri de la guvernul federal pentru a se muta.
Marea Aral
Marea Aral, odinioară al patrulea lac ca mărime din lume, s-a micșorat cu aproape 90% din cauza devierii apei pentru proiecte de irigație în timpul Erei Sovietice. Din cauza devastării industriei pescuitului, multe dintre orașele de pe malul lacului au fost abandonate, iar bărci de pescuit ruginite pot fi încă văzute în ceea ce este acum un peisaj deșertic uscat.
Râurile care se varsă în Marea Aral au fost deviate pentru câmpuri de bumbac, dar o mare parte din apă s-a infiltrat în sol, fără a ajunge niciodată la câmpuri. Creșterea utilizării pesticidelor și creșterea nivelului de salinitate a apei au dus la o criză de sănătate publică. Astăzi, există diverse proiecte pentru a salva lacurile mai mici, deconectate, care încă există în bazinul Mării Aral.
Barajul Trei Defileuri
Construcția celei mai mari centrale electrice din lume, Barajul Trei Defileuri din China, a fost marcată de controverse. Situat pe râul Yangtze, barajul furnizează energie curată, fără combustibili fosili, unei națiuni cu nevoi energetice în creștere rapidă, dar construcția sa a cauzat schimbări masive în peisaj. Rezervorul de 644 de kilometri lungime de deasupra barajului a inundat numeroase văi, inclusiv orașe și sate întregi. Proiectul a dislocat 1,3 milioane de oameni și a perturbat ecosistemul fluvial. Criticii sunt îngrijorați că volumul de aluviuni din râul Yangtze ar putea copleși barajul și ar putea cauza inundații suplimentare.
Great Harbour Deep
Great Harbour Deep a fost odinioară un sat pescăresc înfloritor pe insula provincie Newfoundland, Canada. După decenii de pescuit excesiv, însă, industria pescuitului s-a prăbușit la începutul anilor 1990, lăsând locuitorii orașului cu puține motive să rămână în orașul izolat. Locuitorii orașului au votat pentru relocare în 2002, un proces unic prin care guvernul din Newfoundland plătește cetățenilor să se mute din orașele izolate, cu condiția ca 90% dintre locuitorii locali să voteze pentru mutare.
Gilman
Odinioară în centrul operațiunilor miniere de zinc și plumb din Colorado, Gilman este acum un oraș fantomă și un sit Superfund desemnat. Operațiunile miniere au lăsat cantități mari de arsenic, cadmiu, cupru, plumb și zinc în sol și în apele subterane. Această contaminare a dus la niveluri toxice de expunere în rândul locuitorilor orașului și a decimat ecosistemul râului Eagle din apropiere.
Similar cu Wittenoom și Picher, Gilman a fost declarat nelocuibil din cauza activității miniere. Deși eforturile de curățare au contribuit la restaurarea râului, orașul, care este acum proprietate privată, nu a fost repopulat.
Fukushima
Dezastrul de la centrala nucleară din Prefectura Fukushima, Japonia, a fost cel mai grav dezastru nuclear din lume de după Cernobîl. Dintre toate accidentele centralelor nucleare, doar Cernobîl și Fukushima au fost considerate evenimente de Nivel 7 conform Scării Internaționale a Evenimentelor Nucleare. Accidentul din 2011 a fost precedat de un cutremur cu magnitudinea 9,1 și un tsunami. În timpul accidentului, sistemul de răcire al centralei a cedat, provocând o topire în mai mulți reactoare care a eliberat contaminare radioactivă. O zonă de evacuare de 30 de kilometri în jurul centralei deteriorate este încă în vigoare, iar guvernul japonez a informat foștii locuitori că este posibil să nu se poată reîntoarce niciodată în zonă.
