Coloanele de bazalt sunt stâlpi naturali de lavă întărită creați prin contracția rocii vulcanice pe măsură ce se răcește. Acești stâlpi sunt adesea formați ca hexagoane, pentagoane sau octogoane datorită procesului de răcire—care uneori durează peste un secol—și se pot forma ca stânci verticale sau trepte terasate, coborând ocazional direct în ocean.
Ce este o coloană de bazalt?
Coloanele de bazalt sunt create prin răcirea și contracția lavei—formată din 90% bazalt—ceea ce face ca solul să se crape în coloane lungi, geometrice. Acest proces se numește disjuncție columnarǎ.
Într-un studiu din 2018, cercetătorii de la Universitatea din Liverpool au replicat formarea acestor roci, descoperind că fracturarea are loc la 90 până la 140 de grade Celsius sub punctul la care magma cristalizează în rocă (980 de grade Celsius). Aceasta înseamnă că unele dintre cele mai faimoase coloane de bazalt din lume, cum ar fi cele de la Giant’s Causeway din Irlanda de Nord și Devils Postpile din California, s-au format la temperaturi între 840 și 890 de grade Celsius.
De la Mexic la Namibia, iată 10 locuri unde puteți admira aceste fascinante minuni geologice.
Giant’s Causeway
Giant’s Causeway este poate cel mai extraordinar și bine-cunoscut exemplu de coloane de bazalt din lume. Acum aproximativ 50 până la 60 de milioane de ani, un platou vulcanic de bazalt topit s-a format pe coasta de nord a Irlandei de Nord, iar pe măsură ce s-a răcit, lava întărită s-a crăpat în dale hexagonale, columnare ordonate care acum mărginesc și coboară în mare.
Sit UNESCO al Patrimoniului Mondial și rezervație naturală națională (servind drept refugiu pentru viața marină și păsările de mare), Giant’s Causeway este vizitat de aproximativ un milion de oameni pe an. Numele său provine din folclorul antic: înainte ca oamenii să știe multe despre geologie, credeau că pașii uriașilor au cauzat fisurile geometrice.
Prismele Bazaltice din Santa María Regla
Apa care curge peste Prismele Bazaltice din Santa María Regla face ca stâlpii antici să pară deosebit de suprareali. Aceste coloane poligonale au o înălțime cuprinsă între 30 de metri și peste 45 de metri. Ele conțin o ravenă cu apă ce curge din Barajul San Antonio, cauzând adesea un curcubeu la baza a două cascade. Această atracție turistică din Hidalgo, Mexic, poate fi vizitată prin intermediul pasarelelor și podurilor suspendate.
Monumentul Național Devils Postpile
Monumentul Național Devils Postpile, lângă Mammoth Mountain din California, este una dintre cele mai fantastice priveliști de coloane de bazalt din Statele Unite. Pe lângă aspectul impunător al sitului—o stâncă verticală, cu vârfuri împădurite, compusă din stâlpi lungi, simetrici și interconectați, despre care se crede că au o grosime între 120 și 180 de metri—formațiunea a avut o istorie tumultoasă. A fost inclusă odată în Parcul Național Yosemite, apoi eliminată datorită descoperirii aurului în zonă, apoi aproape demolată pentru un baraj hidroelectric, salvată de legendarul John Muir, și apoi—în sfârșit—protejată ca monument național. Această frumoasă formațiune de bazalt este considerată relativ nouă, creată în ultimii 100.000 de ani.
Peștera Fingal
Peștera Fingal din Scoția și Giant’s Causeway din Irlanda de Nord au apărut în urma aceluiași eveniment vulcanic din era Paleocenului. Cu toate acestea, prima oferă o experiență de vizionare unică. Aici, pe insula nelocuită Staffa, coloanele de bazalt căptușesc pereții unei peșteri marine ca niște stalactite blocuri din lavă întărită.
Peștera are o înălțime de 22 de metri, o adâncime de 82 de metri și este cunoscută în special pentru acustica sa naturală, care l-a inspirat odinioară pe compozitorul din secolul al XIX-lea Felix Mendelssohn să scrie o uvertură în numele ei. Vizitatorii pot experimenta ecoul bizar și pot explora scena din altă lume mergând pe poteci de-a lungul coloanelor.
Svartifoss
O altă stâncă cu coloane de bazalt decorată de apa care cade, Svartifoss din sudul Islandei, în Parcul Național Vatnajökull, este numită „cascada neagră” în islandeză datorită culorii închise a rocii vulcanice. Formațiunea de bazalt, înconjurată de vegetația luxuriantă specifică Islandei, a inspirat lucrări arhitecturale precum Teatrul Național din Reykjavik și a fost prezentată în videoclipul muzical al lui Bon Iver pentru piesa „Holocene”. Puteți ajunge la Svartifoss pe o scurtă potecă de drumeție, dar vizitatorii ar trebui să fie precauți cu înotul, deoarece o parte din bazalt s-a desprins de pe stâncă și a creat o suprafață destul de ascuțită sub apă.
Defileul Takachiho
Coloanele de bazalt de la Defileul Takachiho s-au format acum aproximativ 270.000 de ani datorită a patru erupții ale vulcanului Muntele Aso. De atunci, râul Gokase a tăiat prin coloane, creând un defileu îngust, în formă de V, prin care curge o apă frumoasă de culoare albastru-verde. Bărci plutesc pe defileul de 6.4 kilometri la umbra acestor stânci cu nuanțe roșiatice, înalte de 90 de metri. Situl a fost protejat ca Loc Național Scenic și Monument Natural în Japonia din 1934.
Capul Stolbchatiy
Stâncile de la Capul Stolbchatiy de pe Insula Kunashir, între Rusia și Japonia, sunt similare cu Giant’s Causeway. Rocile se fisurează în aceeași formă hexagonală ca atracția vedetă din Regatul Unit și creează stânci abrupte, înalte de 45 de metri, de trei ori mai înalte decât Giant’s Causeway. În anumite locuri, coloanele de bazalt gri coboară diagonal ca niște trepte în ocean și apar în larg ca insule stâncoase. O erupție a vulcanului Mendeleev din apropiere a creat aceste formațiuni numite după cuvântul rusesc pentru „columnar”.
Organ Pipes
Numite așa pentru că seamănă cu tuburile unei orgi, aceste roci din Namibia—unele cu o înălțime de peste 4.5 metri—au o vechime de aproximativ 150 de milioane de ani. Sunt situate lângă o altă caracteristică vulcanică, Muntele Ars, al cărui flux de lavă solidificat este un subiect popular pentru fotografi. Ambele formațiuni au o nuanță roșie extraordinară care le face să pară înflăcărate atunci când soarele le lovește într-un anumit fel.
Capul Raoul
Denumit inițial Capul Bazaltic de către fondatorii săi, coloanele impunătoare și stâncile acoperite de arbuști de pe coasta de sud-est a Tasmaniei, Australia, au fost redenumite Raoul de exploratorii francezi la începutul secolului al XIX-lea. Formațiunile au fost cauzate de un eveniment vulcanic din era Jurasicului (acum aproximativ 185 de milioane de ani) despre care se crede că a acoperit o treime din insulă. Eroziunea cauzată de vânt și mare a creat un fel de estetică necoezivă, stâncoasă.
Piscina Hexagon
Înotul într-o piscină înconjurată de stânci abrupte de bazalt de 4.5 metri este o experiență unică ce poate fi avută în Rezervația Naturală Yehudiya Forest din Israel. Majoritatea coloanelor care conțin Piscina Hexagon de 20 pe 30 de metri—o piscină pitorească formată de pârâul Meshushim care se revarsă măreț peste formațiuni—au un diametru mai mare de 30 de centimetri. Aceasta este cea mai spectaculoasă dintre numeroasele formațiuni de bazalt din cadrul rezervației, toate cauzate de activitatea din câmpul vulcanic din Înălțimile Golan.
