Physarum polycephalum este un organism unicelular care poate crește până la câțiva metri pătrați în dimensiune. Îi plac mediile umbroase, răcoroase și umede din pădure, unde își extinde ramurile vâscoase asemănătoare unor tentacule în căutarea prăzii. Nu este nici plantă, nici animal, nici ciupercă, ci o amibă gelatinoasă care îi determină pe oamenii de știință să regândească comportamentul inteligent. Deși numele său înseamnă „mucegai cu multe capete”, de fapt nu are creier, ceea ce îi face abilitățile și mai remarcabile.
S-a demonstrat că P. polycephalum poate rezolva labirinturi complicate, anticipa evenimente, își aminti unde a fost, construi rețele de transport comparabile cu cele proiectate de ingineri umani și chiar lua decizii iraționale – ceva considerat mult timp domeniul privat al celor dintre noi cu creier.
Dar asta nu este tot. Un studiu din 2016 realizat de cercetători de la New Jersey Institute of Technology (NJIT), University of Sydney, University of Sheffield și University of Leeds a constatat că această masă vâscoasă galbenă strălucitoare are capacități excelente de luare a deciziilor, măsurate prin succesul său în rezolvarea problemei banditului cu două brațe. Autorii studiului scriu:
Bravo, mucegai vâscos!
Problema banditului cu două brațe este un test clasic pentru a determina abilitățile de luare a deciziilor și este de obicei utilizat pentru creaturile cu creier. În experiment, sunt oferite două pârghii, fiecare dintre acestea oferind o recompensă aleatorie. Una dintre pârghii oferă mai frecvent o recompensă mai bună, așa că cercetătorii urmăresc momentul în care subiectul își dă seama de acest lucru și decide să rămână la pârghia cu recompensa mai mare. Cunoscut sub numele de „compromisul explorare-exploatare”, fenomenul este relevant dincolo de aparatele de joc; se poate aplica în situații diverse, de la investitori care aleg companii start-up până la șoferi care selectează un loc de parcare.
Deoarece mucegaiurile vâscoase nu au brațe cu care să tragă de pârghii, cercetătorii au adaptat experimentul, oferindu-le posibilitatea de a explora două căi opuse presărate cu hrană drept recompensă.
Ceea ce au constatat cercetătorii este că mucegaiul vâscos a fost capabil să compare calitățile relative ale mai multor opțiuni și a optat cel mai adesea pentru direcția cu o concentrație totală mai mare de hrană. „A fost capabil să adune numărul de zone cu hrană întâlnite în fiecare direcție, precum și cantitatea de hrană prezentă în fiecare zonă pentru a lua decizii corecte și adaptative cu privire la direcția în care ar trebui să se deplaseze în continuare.”
„Lucrul cu Physarum ne provoacă constant noțiunile preconcepute despre hardware-ul biologic minim necesar pentru un comportament sofisticat”, spune investigatorul principal al studiului, Simon Garnier.
Așa că poate P. polycephalum nu se îndrăgostește sau nu scrie muzică sau nu meditează la misterele existențiale așa cum fac oamenii, dar este remarcabil să te gândești cum trăiesc și „gândesc” alte creaturi, chiar și fără creier. Cu toții ne avem locul pe această planetă, și chiar și masele ciudate de mucegai vâscos merită respect pentru că stăpânesc bucățica lor de pădure.
Așa cum concluzionează studiul, „Rezultatele noastre arată că o perspectivă mai largă, mai incluzivă asupra cogniției permite o apreciere mai mare pentru diversitatea largă a procesării informației, rezolvării problemelor și strategiilor de luare a deciziilor răspândite în toate taxele.”
Într-adevăr! Vedeți câteva dintre trucurile lui P. polycephalum în videoclipul grozav de mai jos.
