Orcii se numără printre cele mai inteligente creaturi de pe planetă, precum și printre puținele creaturi non-umane despre care se știe că dețin și transmit cultură. Acum, cercetătorii cred, de asemenea, că cultura acestor animale maiestuoase le-a modelat evoluția biologică, ceea ce le-ar plasa într-un club exclusivist alături de oameni, relatează New Scientist.
Deși recunoaștem acum cultura la o serie de creaturi în afară de noi înșine, inclusiv la primate, cetacee și unele păsări, oamenii de știință au acordat în continuare o stimă deosebită culturii umane datorită capacității sale de a stimula evoluția biologică. De exemplu, practica culturală regională a consumului de produse lactate a determinat unele populații umane distincte să devină tolerante la lactoză. Acest tip de co-evoluție culturală/genetică a fost recunoscută doar la hominini ca noi… adică, până acum.
O nouă analiză a geneticii a cinci culturi distincte de orci, realizată de Andrew Foote de la Universitatea din Berna, Elveția, și colegii săi, arată în mod clar modele similare cu cele observate la populațiile umane în ceea ce privește co-evoluția genomului și a culturii.
Echipa lui Foote a analizat genomul a două culturi de orci din Oceanul Pacific și a trei culturi din Oceanul Antarctic. S-a demonstrat că genomul se încadrează în mod clar în cinci grupuri diferite, care s-au întâmplat să coincidă perfect cu distincțiile culturale.
„Aceasta este o cercetare extrem de importantă”, a declarat Hal Whitehead de la Universitatea Dalhousie din Halifax, Canada. „Rezultatele sunt fascinante. Vedem acum cum la orci, la fel ca la oameni, cultura nu este doar un factor important în viața acestora, ci și [ajută la stimularea] evoluției genetice.”
O categorie de comportament despre care se știe că diferențiază grupurile de orci este comportamentul de vânătoare. Diferite grupuri nu numai că vânează tipuri diferite de pradă, dar manifestă și tehnici și strategii de vânătoare unice, care sunt comportamente învățate, nevăzute la alte populații. De exemplu, unele orci preferă să vâneze pești și au dezvoltat tehnici elaborate de îngrădire a peștilor. Alte grupuri vânează foci și au învățat să se eșueze pe mal pentru a urmări focile care încearcă să scape pe uscat. Au fost recunoscute, de asemenea, vocalizări distincte ale orcilor, indicând că există și bariere lingvistice între diferitele grupuri.
Nu este ușor pentru aceste grupuri distincte să se amestece; vânează pradă diferită, au tehnici diferite și chiar limbi diferite. Așa că, de asemenea, se reproduc rar, ceea ce duce în cele din urmă la genomuri distincte.
Complexitatea inteligenței și culturii orcilor este cu siguranță ceva de luat în considerare atunci când ne gândim la plasarea acestor animale în captivitate. Nu numai că prizonieratul poate dăuna mental orcilor, dar din cauza importanței culturilor lor, le face, de asemenea, problematică reintroducerea în sălbăticie. De exemplu, Keiko, orca care a apărut în filmul „Free Willy”, a fost eliberată în sălbăticie, dar nu a fost niciodată acceptată de niciun grup sălbatic.
