Oamenii de știință spun că acesta este singurul mod de a hrăni 10 miliarde de oameni fără a provoca daune catastrofale planetei.
\n\n
Cum vom hrăni o populație umană în explozie într-un climat din ce în ce mai instabil? Mai mult, cum mâncăm nutritiv, într-un mod care nu exploatează resursele sau nu dăunează mediului, și facem acest lucru cu grijă? Aceste întrebări cântăresc greu pe umerii oamenilor de știință, factorilor de decizie și consumatorilor conștiincioși din întreaga lume.
\n\n
Până în 2050 vor exista 10 miliarde de oameni pe Pământ, și știm din cel mai recent raport privind schimbările climatice că ne mai rămân doar 11 ani pentru a reduce drastic emisiile de carbon sau pentru a ne confrunta cu un dezastru sigur. Producția alimentară joacă un rol enorm. Aceasta utilizează 70% din sursele globale de apă dulce pentru irigații și este un contribuitor important la emisiile de metan și oxid de azot. Creșterea animalelor contribuie cu până la 18% din emisiile de gaze cu efect de seră. Ceea ce mâncăm trebuie luat în considerare atunci când vorbim despre viitorul planetei.
\n\n
Un parteneriat între think tank-ul norvegian EAT și revista științifică britanică The Lancet a făcut mult din această muncă pentru noi. Cei doi au creat o comisie care tocmai a petrecut doi ani cercetând un plan alimentar flexibil care reunește preocupările legate de sănătate, climă și etică. Cu alte cuvinte, aceasta este dieta care ar putea salva lumea. A fost publicată și prezentată ieri la Oslo.
\n\n
Rețineți, această dietă nu este ceea ce mulți oameni sunt obișnuiți să mănânce. Unora li se poate părea restrictivă, dar este important să păstrăm perspectiva: este mult mai mult decât ceea ce au acces la momentul actual două miliarde de oameni. După cum a scris Dale Berning Sawa pentru Guardian, \”Dacă sacrificiile pentru a mânca în acest fel aduc chiar și o mică parte din schimbarea pe care își propune să o realizeze, ar putea avea un impact enorm în întreaga lume.\”
\n\n
Dieta se bazează pe 2.500 kcal pe zi, ceea ce corespunde nevoilor energetice ale unui bărbat de 70 kg (154 lb) și a unei femei de 60 kg (132 lb) cu un nivel de activitate moderat până la ridicat. Este \”bazată în mare parte pe celebra dietă mediteraneană, dar cu mai puține ouă, mai puțină carne și pește și aproape deloc zahăr.\” Nu este vegană deoarece, așa cum a declarat co-autorul Prof. Walter Willett pentru BBC, nu era clar dacă eliminarea cărnii era cea mai sănătoasă opțiune; totuși, \”dacă ne-am concentra doar pe minimizarea gazelor cu efect de seră, am spune că toată lumea să fie vegană.\”
\n\n
\n\n
Ratia de carne roșie este foarte mică, de 7 g (un sfert de uncie) pe zi, așa că, așa cum a relatat Guardian, \”cu excepția cazului în care ești suficient de creativ pentru a face o friptură mică să hrănească două echipe de fotbal și rezervele lor, vei mânca doar una pe lună.\”
\n\n
\”În mod similar, ți se alocă puțin mai mult de două fileuri de piept de pui și trei ouă la două săptămâni și două conserve de ton sau 1,5 fileuri de somon pe săptămână. Pe zi, primești 250 g (8 oz) de produse lactate integrale (lapte, unt, iaurt, brânză): stropirea medie de lapte într-un ceai nu foarte lăptos este de 30 g (1 oz).\”
\n\n
În schimb, accentul se pune pe nuci și semințe, cereale integrale precum pâinea și orezul, fasole, năut și tone de produse proaspete, care, potrivit raportului, ar trebui să constituie 50% din farfurie. Vezi un exemplu de săptămână aici.
\n\n
Schimbările nu afectează doar nord-americanii și europenii iubitori de carne. Necesită ca asiaticii de est să reducă consumul de pește și africanii să reducă consumul de legume amidonoase. Aceste schimbări, sugerează autorii raportului, ar salva 11 milioane de vieți anual, minimizând în același timp emisiile de gaze cu efect de seră, încetinind dispariția speciilor, oprirea extinderii terenurilor agricole și conservarea apei.
\n\n
Munca comisiei abia a început cu lansarea modelului său alimentar. Acum va începe cercetări în 35 de locații din întreaga lume, prezentându-și descoperirile guvernelor și încercând să convingă Organizația Mondială a Sănătății să oficializeze aceste schimbări dietetice.
