Cuvântul nuclear are o reputație proastă, și pe bună dreptate. Dacă știi istoria, îți poate aduce aminte de bombele nucleare lansate asupra Japoniei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care au ucis sute de mii de oameni, sau poate de cursa înarmărilor nucleare dintre SUA și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Tocmai de aceea, în anii 1950 și 1960, guvernul SUA a lansat un program numit Atoms For Peace pentru a oferi energiei nucleare o imagine pozitivă. Una dintre strategiile de relații publice a inclus așa-numitele grădini gamma, cunoscute și sub numele de grădini atomice. Practic, oamenii foloseau radiațiile nucleare pentru a încerca să crească plante mutante.
Speranța era ca mutațiile să fie benefice — ca plantele să crească mai repede, să fie mai rezistente la frig sau dăunători, să producă fructe mai mari sau pur și simplu să fie mai colorate, de exemplu, făcând practica mai atractivă pentru fermieri și grădinari.
Atlas Obscura explică cum acționau radiațiile pentru a afecta creșterea plantelor:
Unele dintre grădini acopereau 2 hectare (sau peste 20.000 de metri pătrați) sau mai mult și formau un cerc, cu tija radioactivă în centru, conform programului de radio 99% Invisible, iar acele tije iradiau câmpul timp de 20 de ore pe zi.
Mergi pe calea nucleară în propria curte
În 1959, peste Atlantic, în Marea Britanie, o femeie pe nume Muriel Howorth a înființat Societatea de Grădinărit Atomic și a publicat o carte un an mai târziu despre cum oricine poate crește o grădină atomică în propria curte. Între atractivitatea plantelor mutante și ghidul ei practic de tip DIY, grădinile gamma au prins avânt în laboratoare, ferme și curți.
Emisiunea de radio 99% Invisible a detaliat mai multe despre obsesia aproape extremă a lui Howorth pentru grădinăritul atomic într-un episod:
Pentru unii oameni, atracția grădinilor atomice era de a cultiva multă hrană și de a atenua penuria alimentară de după război. Dar pentru alții, precum Howorth, atracția era pur și simplu de a încerca ceva nou și interesant. De asemenea, a făcut lobby intens pentru cauza ei. I-a scris lui Albert Einstein, iar acesta a fost de acord să devină un patron al organizației sale, conform unei lucrări publicate în British Journal for the History of Science.
Moda trece… în mare parte
Din păcate, în ciuda eforturilor depuse de Howorth, entuziasmul pentru grădinile gamma a scăzut, deoarece mutațiile benefice erau rare, iar cultivatorii amatori le găseau dificil de detectat. Cu toate acestea, conceptul de culturi modificate genetic a început cu mult înainte de această tendință și continuă până astăzi. Grădinile gamma au contribuit chiar la unele varietăți de plante actuale, inclusiv acești fasole negru și acest tip de begonie. Iar Institutul de Înmulțire prin Radiații din Japonia a adoptat tehnici de grădinărit atomic pentru a înmulți diverse specii de culturi.
Discuția despre OMG-uri este cu siguranță mai controversată astăzi decât era atunci, dar acest capitol interesant arată doar cum se pot schimba atitudinile de-a lungul timpului.
