`
Când se gândesc la Africa, oamenii din Occident se gândesc de obicei la lei, elefanți, zebre și girafe. Dacă ați întreba însă oamenii de știință din domeniul climei, cele mai potrivite mascote pentru continentul african nu sunt animalele sălbatice pe care turiștii le văd în safari. Mai degrabă, sunt ghețarii rari care ocupă cele mai înalte vârfuri din Africa.
În prezent, Africa are doar trei astfel de ghețari: pe muntele Kilimanjaro din Tanzania, pe muntele Kenya din Kenya și în Munții Rwenzori din Uganda. Dacă schimbările climatice continuă în ritmul actual, toți trei vor dispărea până în anii 2040, potrivit unui nou raport multi-instituțional publicat luna aceasta de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), cu sprijinul Națiunilor Unite.
Intitulat „Starea Climei în Africa 2020”, raportul examinează impactul schimbărilor climatice asupra Africii și concluzionează că continentul este „excepțional de vulnerabil la variabilitatea și schimbările climatice în comparație cu multe alte regiuni”.
„În 2020, indicatorii climatici din Africa s-au caracterizat prin temperaturi în continuă creștere; accelerarea creșterii nivelului mării; fenomene meteorologice și climatice extreme, precum inundații, alunecări de teren și secete; și impacturi devastatoare asociate. Reducerea rapidă a ultimilor ghețari rămași în Africa de Est, care se așteaptă să se topească complet în viitorul apropiat, semnalează amenințarea unei schimbări iminente și ireversibile a sistemului Pământului”, scrie Secretarul General al OMM, Prof. Petteri Taalas, în prefața raportului.
Africa subsahariană, în special, se află în vizorul climei, potrivit OMM, care subliniază că aproape jumătate din populația din Africa subsahariană trăiește sub pragul sărăciei și depinde de activități sensibile la vreme, cum ar fi agricultura dependentă de ploaie, creșterea animalelor și pescuitul. Mai mult, aceste populații au o capacitate limitată de adaptare la schimbările climatice din cauza nivelurilor scăzute de educație și îngrijire a sănătății.
„Africa este martora unei variabilități crescute a vremii și climei, ceea ce duce la dezastre și perturbarea sistemelor economice, ecologice și sociale”, scrie Comisarul Comisiei Uniunii Africane pentru Economie Rurală și Agricultură, E.S. Josefa Leonel Correia Sacko, în prefața raportului, în care notează că până la 118 milioane de africani extrem de săraci – persoane care trăiesc cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi – vor fi expuși la secete, inundații și căldură extremă până în 2030. „Acest lucru va pune sarcini suplimentare asupra eforturilor de reducere a sărăciei și va împiedica semnificativ creșterea prosperității. În Africa subsahariană, schimbările climatice ar putea reduce în continuare produsul intern brut cu până la 3% până în 2050. Aceasta reprezintă o provocare serioasă pentru acțiunile de adaptare și reziliență climatică, deoarece nu numai că condițiile fizice se înrăutățesc, dar și numărul persoanelor afectate este în creștere.”
Pe lângă topirea ghețarilor – care va avea consecințe „turistice și științifice” – OMM detaliază mai multe impacturi specifice pe care schimbările climatice le-au avut deja asupra Africii:
- Temperaturi în creștere: Tendința de încălzire pe 30 de ani pentru perioada 1991-2020 a fost mai mare decât cea pentru 1961-1990 în toate subregiunile africane și „semnificativ mai mare” decât cea pentru 1931-1960.
- Creșterea nivelului mării: Ratele de creștere a nivelului mării de-a lungul coastelor tropicale și sud-atlantice ale Africii, precum și a coastei Oceanului Indian, sunt mai mari decât media globală.
- Creșterea precipitațiilor și secetă: Precipitațiile peste medie sunt comune în mai multe subregiuni africane, în timp ce seceta persistentă este comună în altele. Precipitațiile sunt atât de substanțiale încât multe lacuri și râuri au atins niveluri record, ducând la inundații letale în cel puțin 15 țări africane.
Aceste evenimente și altele au dus la o „creștere semnificativă” a insecurității alimentare și la strămutarea a peste 1,2 milioane de persoane din cauza dezastrelor naturale.
Dar nu toată speranța este pierdută: deși va fi costisitor pe termen scurt, investirea în adaptarea la schimbările climatice – de exemplu, infrastructura hidrometeorologică și sistemele de avertizare timpurie în zonele predispuse la dezastre – poate salva vieți și bani pe termen lung.
„Finanțarea adaptării la schimbările climatice va fi mai rentabilă decât ajutorul frecvent în caz de dezastru”, afirmă OMM în raportul său, în care estimează că adaptarea climatică în Africa subsahariană va costa între 30 de miliarde și 50 de miliarde de dolari pe an în următorul deceniu. „Adaptarea va fi costisitoare… dar economiile rezultate din reducerea cheltuielilor post-dezastru ar putea fi de trei până la 12 ori costul investiției inițiale în mecanisme de reziliență și adaptare. Adaptarea la schimbările climatice ar aduce beneficii și altor domenii de dezvoltare, cum ar fi reziliența la pandemii, și, în cele din urmă, ar stimula creșterea economică, ar reduce inegalitățile și ar susține stabilitatea macroeconomică.”
Pentru a-și implementa planurile climatice, OMM estimează că Africa va avea nevoie de investiții de peste 3 trilioane de dolari în atenuare și adaptare până în 2030.
`
